Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind înființarea Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției, înființat la inițiativa prim-ministrului Ilie Bolojan, a fost catalogat de unii ca fiind un „abuz”. Judecătorul CSM Alin Ene, considerând că este nevoie de o „scurtă lecție de alfabetizare juridică”, a explicat celor revoltați de ce decizia ÎCCJ este perfect îndreptățită.
- Bolojan, de la „salvator” la „asasin economic”. Datele INS arată o Românie prăbușită economic în ultimele 10 luni
- Avertismentul unui specialist de top: Bolojan e eșecul unei metode. Sistemul nu mai acționează coerent
- Dezvǎluiri devastatoare despre Volodimir Zelenski
- Sfârșitul bipartismului britanic: fragmentarea politică îi deschide lui Farage calea către Downing Street 10
- Sesizarea privind ordonanța ilegală a guvernului demis a ajuns la Simina Tănăsescu
Pe pagina sa de Facebook, judecătorul CSM a făcut „lumină” în privința unor noțiuni de bază în domeniul juridic, explicând ce înseamnă „dictatură” și „stat de drept”.
„E bine, dar nu așa! – scurtă lecție de ALFABETIZARE JURIDICĂ.
În ultimele zile s-a comentat intens despre abuzul ICCJ, care a îndrăznit să suspende un act administrativ al executivului și despre cum asta ne conduce către o dictatură a justiției.
De aceea, pare că se impune o scurtă alfabetizare juridică, atât pentru cei care e firesc să nu cunoască noțiunile de bază din acest domeniu, cât și pentru cei care lasă impresia că le-au uitat.
Dictatură nu e atunci când un prim-ministru nu mai poate să creeze un comitet care să reformeze legile justiției exact în stilul care a adus sistemul în genunchi. Nu e atunci când instanțele suspendă actele guvernului.
E exact invers.
Dictatură e atunci când instanțele nu mai au voie să controleze actele executivului.
Când un complet de la Înalta Curte spune stai puțin, domnule premier, hai să vedem dacă ai exagerat, nu e control abuziv și dictatura justiției.
E stat de drept.
E separația puterilor în acțiune.
E tocmai mecanismul care împiedică executivul să devină un fel de reformator absolut, care decide singur sau în alianțe netransparente cum să taie și să coasă legile care îl privesc direct pe el și pe aliații lui.
În statul de drept, executivul nu este deasupra legii.
Iar conceptul este prevăzut în Constituția României (art. 126) și se numește simplu: control judecătoresc al actelor administrative.
Dar ironia maximă apare abia când tocmai cei care ar trebui să apere independența justiției încep să se teamă că independența asta ar putea să îi deranjeze pe cei care vor să reformeze justiția după chipul și asemănarea lor.
Să ne relaxăm, deci!
Statul de drept n-a murit doar pentru că un prim-ministru nu mai poate să înființeze un comitet de reformă în afara controlului judecătoresc.
Dimpotrivă. Abia acum începe să respire.
Dar poate că tocmai asta deranjează.
Dorința de a avea un tătuc absolut ne face să contorsionăm orice logică de bun simț și orice principii de drept și ajungem să aruncăm cuvinte mari cu aparență străvezie de argument juridic”, a scris Alin Ene pe pagina sa de Facebook.















































