Fenomenul imigrației și adîncirea crizei sociale au produs în ultimii ani o schimbare dramatică în peisajul securității publice europene: delincvența juvenilă a explodat, iar statele continentului se văd nevoite să adopte soluții de neimaginat altădată — inclusiv închisori special destinate minorilor, notează Inpolitics, citând publicația Vzglyad.
- Ana Blandiana și Zbigniew Herbert, între destin și premiu
- „Criminalitatea este în creștere în întreaga UE, iar în multe privințe are chip de copil”
- Proiectul Neptun Deep: încep lucrările de instalare a conductei de gaze în Marea Neagră
- Va fi Chivu al treilea „Mag”, după Herrera și Mourinho?
- Serviciu de informații european: Cresc măsurile de securitate în jurul lui Putin, pe fondul unei posibile lovituri de stat. Serghei Șoigu numit „actor destabilizator”
Cazul cel mai recent și cel mai simbolic vine din Finlanda, o țară cu tradiție în abordările umaniste față de infractorii tineri. Autoritățile de la Helsinki pregătesc deschiderea, în 2027, a primului centru de detenție pentru minori din istoria țării — un complex cu structură carcerală, prevăzut cu garduri și regim strict, care va găzdui copii și adolescenți autori ai unor infracțiuni violente grave.
Nevoia acestui centru vine pe fondul unor statistici alarmante: numărul suspecților de infracțiuni în rîndul copiilor sub 15 ani a crescut cu 78% în ultimii cinci ani, iar agresiunile comise de această categorie de vîrstă au urcat cu 30% doar în 2025, la nivelul capitalei. Bande de adolescenți — mulți dintre ei copii ai imigranților din Asia și Africa — au început să terorizeze cartiere întregi din marile orașe scandinave.
Fenomenul a luat forme tot mai bizare. Helsinki s-a confruntat recent cu o „bandă de fete” condusă de o elevă de 11 ani, responsabilă de zeci de tîlhării, agresiuni și acte de intimidare. O altă subcultură emergentă, numită hospitori, reunește tineri între 10 și 15 ani implicați în trafic de droguri, jafuri și atacuri aleatorii, pe baza unui „cod de onoare” în care reputația se cîștigă prin violență.
Finlanda nu este singură. În Suedia, Franța, Spania, Italia, Germania, Olanda și Belgia, guvernele fie discută activ, fie au introdus deja măsuri de înăsprire a pedepselor pentru minori, inclusiv reducerea vîrstei răspunderii penale. Politologul Maxim Reva rezumă tendința în termeni clari: „Asistăm la începutul unei inversări — criminalitatea este în creștere în întreaga UE, iar în multe privințe are chip de copil.”
Experții indică drept cauze principale sărăcia, dezintegrarea familiei, șomajul părinților și prăbușirea influenței instituțiilor tradiționale — un vid pe care bandele criminale îl umpleau cu eficiență crescîndă. Europa, care a crezut decenii la rînd că bunăvoința sistemului poate corecta orice devianță, se trezește acum proiectînd ziduri și zăbrele pentru cei mai tineri infractori ai săi.













































