Euractiv: Începe resetarea politică a României

„România s-a trezit cufundată într-o criză politică după votul de neîncredere de marți – inițiat de PSD și de extrema dreaptă AUR. Moțiunea a obținut o majoritate clară pentru demiterea actualului guvern condus de Ilie Bolojan. Viteza și amploarea votului subliniază cât de fragilă devenise coaliția guvernantă pro-UE. La mai puțin de un an de la preluarea puterii, aceasta s-a destrămat sub greutatea divergențelor interne, în special privind modul de abordare a deficitului bugetar considerabil al României, unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană”, scrie Inpolitics, citând o analiză a siteului Euractiv, semnată de prof. Dr. Cristina Vanberghen, expertă franco-română în guvernanța UE și reglementarea digitală.

• „Inflația Ormuz” – noua provocare în ecuația politicii monetare
• Sorin Grindeanu: Îmi cer scuze românilor că nu am oprit această prăbușire mai devreme
• Bolojan, de la „salvator” la „asasin economic”. Datele INS arată o Românie prăbușită economic în ultimele 10 luni
• Avertismentul unui specialist de top: Bolojan e eșecul unei metode. Sistemul nu mai acționează coerent
• Dezvǎluiri devastatoare despre Volodimir Zelenski

„Peisajul politic este acum în flux. Partide care se aflau pe poziții opuse cu doar câteva zile în urmă își regândesc strategiile în căutarea unei majorități viabile. Totuși, Sorin Grindeanu – liderul PSD– a sugerat posibilitatea unor noi negocieri între partidul său și PNL, în ciuda implicării formațiunii sale în căderea guvernului anterior.

Mișcarea pare să vizeze repoziționarea partidului ca o forță de stabilizare într-un moment volatil. Între timp, George Simion, liderul AUR, a insistat ca partidul său să facă parte din următoarea formulă guvernamentală. El a argumentat, de asemenea, că AUR ar trebui să aibă dreptul de a propune următorul prim-ministru – idee care va întâlni probabil rezistență din partea grupurilor centriste și pro-europene, indicând negocieri de coaliție potențial dificile.

Turbulențele politice au început deja să producă efecte financiare. Leul românesc s-a depreciat, iar ratele dobânzilor sunt în creștere, ceea ce indică faptul că investitorii sunt îngrijorați de situația care se conturează. Cu cât va dura mai mult formarea unui nou guvern, cu atât vor crește șansele ca aceste presiuni financiare să se accentueze.

România se confruntă deja cu un deficit mare, îngrijorări persistente legate de inflație și necesitatea unor reforme structurale. Fără o direcție politică clară, accesul la finanțare ar putea deveni mai scump, iar capacitatea țării de a absorbi fonduri europene ar putea fi afectată.

Următorul guvern, indiferent când va apărea, se va confrunta cu o decizie dificilă: să continue strângerea de centură fiscală cu riscul nemulțumirii publice sau să atenueze abordarea și să submineze potențial credibilitatea financiară.

Dezvoltările din România sunt urmărite cu atenție dincolo de frontierele sale. Situația particulară a României reprezintă un model mai larg care devine vizibil în UE, unde partidele pro-europene convenționale se confruntă cu provocări din partea partidelor sau a figurilor naționaliste.

În timp ce unii observatori implicați în dosarul european și-au exprimat îndoielile cu privire la alianța dintre PSD și AUR, a cărei colaborare a doborât guvernul, alții consideră că este esențial să se formeze mai întâi un guvern stabil, care să ajute România să îndeplinească obiectivele fiscale ale UE.

Pentru UE, România nu este un jucător periferic. Rolul său pe flancul estic, accesul la fondurile de redresare și participarea la dezbaterile actuale privind regulile fiscale și extinderea fac ca stabilitatea politică de la București să fie strategic importantă.

România intră acum într-o perioadă decisivă. Nu doar trebuie să formeze un nou cabinet, ci trebuie să găsească suficient teren comun între partide pentru a putea guverna eficient în condiții de presiune economică și socială. Un acord rapid ar putea stabiliza situația, restabili încrederea și consolida poziția României în interiorul UE.

Dar dacă negocierile se vor prelungi sau vor produce o înțelegere fragilă, riscul este ca incertitudinea să se adâncească – atât în interior, cât și în ochii partenerilor internaționali. Săptămânile următoare vor arăta dacă clasa politică românească poate trece dincolo de bătăliile tactice și poate livra un guvern atât stabil, cât și receptiv la presiunile care au doborât guvernul anterior”.