Marţea haosului! Aşa poate fi descrisă această zi în care discuţiile din Parlament, declaraţiile diverşilor actori din justiţie, fie că sunt membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, fie că sunt actuali sau foşti miniştri ai Justiţiei, au fost marcate de un perpetuu scandal, creând o stare de nervozitate la nivelul întregii societăţii româneşti.

Citeşte şi: Manipulare pe legile Justiţiei

Modificările  Legii 303/2004 privind Statutul magistraţilor a fost adoptat de plen, marți, în absența Opoziției care a părăsit sala de ședință. Amendamentul propus de senatorul PSD Şerban Nicolae prin care Ministerul de Finanţe se va îndrepta obligatoriu cu acţiune în regres, direct în instanţă civilă, împotriva magistratului pentru care statul a fost nevoit să plătească despăgubiri, a fost adoptat cu 80 de voturi pentru.

„Victoria este cu atât mai importantă cu cât ea priveşte magistraţii abuzivi, care în sfârşit vor răspunde pentru vieţile şi carierele distruse, pentru că statul va fi obligat să se îndrepte împotriva acelora care au comis erori judiciare şi din cauza cărora s-au plătit despăgubiriˮ, arată Luju.ro.

Judecătorul Florica Roman a militat îndelung, alături de alți colegi, pentru instituirea răspunderii magistraţilor amintind că „Nimeni nu este mai presus de lege!”, nici măcar judecătorii sau procurorii.

„Judecătorul şi procurorul care au comis abuzuri, încălcând cu rea credinţă sau gravă neglijenţă legea şi drepturile omului, trebuie să plătească. Punct. Magistraţii care respectă legea, îi respectă pe cetăţeni şi îşi respectă statutul nu au a se teme.

Prin propunerile pe care le-am trimis, după studierea inclusiv a documentelor internaţionale în materie, am căutat să păstrez echilibrul între, pe de o parte, independenţa judecătorilor şi procurorilor şi, pe de altă, răspunderea pe care aceştia trebuie să o aibă în faţa societăţii. Independenţa magistratului nu poate exista fără răspunderea acestuia. Responsabilitatea si răspunderea în faţa societăţii a celor cărora statul le deleagă puterea lui este esenţa democraţiei. În fond, justiţia este un serviciu public. 

Astfel, pentru a proteja independenţa judecătorului şi procurorului, am propus că persoana vătămată să se întoarcă pentru despăgubiri numai împotriva statului. În felul acesta se protejează dreptul persoanei vătămate de a primi o despăgubire efectivă, deoarece statul este mereu solvabil, dar, în acelaşi timp, este protejat şi magistratul de acţiuni şicanatorii.

De partea cealaltă, însă, după ce plăteşte prejudiciul, statul – şi nu persoana vătămată – se întoarce cu acţiune în regres împotriva procurorilor şi/sau judecătorilor care au contribuit la cauzarea prejudiciului. Aici este inclus şi procurorul ierarhic superior care a avizat acte ce au încălcat drepturi sau nu a întreprins nimic atunci când a fost sesizat cu privire la încălcarea drepturilor celor cercetaţi penal. Răspunderea tuturor celor ce au contribuit la cauzarea prejudiciului trebuie să fie solidară.

În cadrul acestei acţiuni în instanţă se va stabili, de către judecători, dacă fapta cauzatoare de prejudicii a magistraţilor respectivi a fost comisă cu rea intenţie sau gravă neglijenţă, numai în aceste condiţii magistraţii fiind obligaţi la acoperirea pagubei.

Stabilirea relei credinţe sau a gravei neglijenţe de către o instanţă, şi nu de către CSM sau Inspecţia Judiciară, este o garanţie în plus pentru magistraţi. O asemenea recomandare face şi Comisia de la Veneţia.”

Discuţii belicoase în CSM

Procurorul general Augustin Lazăr a declarat în plenul CSM, că, într-o lume digitală în care se lasă urme peste tot, cineva care este „dominat de psihoza supravegherii a venit cu un amendament ca să nu se poată folosi probele găsite în mediul electronicˮ.

„Trăim într-o lume digitală în care lăsăm urme peste tot pe unde vedem. Peste tot faptele oamenilor sunt înregistrate în camere video, în cartele pe care le utilizăm şi aşa mai departe. Peste tot în lume nimeni nu îşi permite să ignore urmele pe care le lăsăm în mediul digital. Iată că cineva la noi – cineva de bună seamă dominat de psihoza supravegherii – un om normal care nu este afectat nu are o problemă deosebită (…), ei bine, cineva care este dominat de această psihoză a venit şi a introdus un amendament ca noi să nu mai putem folosi urmele, pe care le găsim în mediul electronic, să nu le putem folosi ca probe“, a afirmat Lazăr.

Procurorul general a dorit să o „scoată la lecţieˮ pe judecătoarea Gabriela Baltag, afirmând că vrea să-i cunoască părerea.

„Slavă domnule procuror că nu sunt studenta dumneavoastră ca să îmi puneţi întrebări. De regulă, judecătorul pune întrebări procurorului. Nu vă răspund la această întrebare care nu mă pune în dificultate absolut deloc. Aţi făcut afirmaţii legate de psihoză folosind termeni foarte gravi şi mă îndoiesc că dumneavoastră, cunoscându-vă şi activitatea ştiinţifică, nu faceţi afirmaţii în lipsa unui proiect concret. Sunt argumente ale unui grup parlamentar sau ale altuia şi nu putem face supoziţii în acest moment. (…) O să ştiţi, domnule procuror, în momentul în care vom avea un proiect de lege şi o să am posibilitatea, în ansamblu, să privesc proiectul de la un capăt la altul, să mă exprim “, a replicat Baltag.

Vicepreşedintele CSM, procurorul Cristian Ban, este de părere că modificările ce ar putea fi aduse Codurilor penale sunt de natură să „paralizezeˮ efectiv activitatea de urmărire penală.

„Pe legile Justiţiei s-au făcut discuţii, dar eu aş trage un semnal de alarmă pe proiectul de modificare a celor două Coduri – penal şi de procedură penală. Sunt amendamente, că nu putem discuta decât pe amendamente, care, Doamne Dumnezeule, sper să nu intre niciodată în vigoare, vor paraliza efectiv, şi o spun cu cea mai mare responsabilitate, activitatea de urmărire penală şi de judecată, dar în mai mică măsură. Vor fi nu numai corupţi liberi, vor fi şi criminali, vor fi pedofili, vor fi violatori, care vor umbla liber pentru că organele de anchetă sunt legate de mâini şi de picioare. Este ca şi când ai lega pe cineva de mâini şi de picioare şi l-ai arunca în apă să înoate, exact aşa vor fi supuse organele de anchetă şi (…) instanţele”, a afirmat Cristian Ban, în plenul CSM.

El a adăugat că modificările ce ar putea fi făcute la Coduri sunt de natură să aducă România „în pragul prăpastieiˮ.

„Ieri am văzut sute şi sute de colegi judecători şi procurori în stradă. Eu unul sunt alături de ei pentru că îşi strigă o disperare. Haideţi să mergem la cauză. De ce au ieşit colegii noştri? De ce au ieşit în stradă şi strigă disperare? Pentru că nu există un dialog real, nu sunt auziţi acolo unde trebuie auziţi, nu există o transparenţă în acest sens în primul rând. Şi în al doilea rând, pentru că şi anumite chestiuni pe fondul legilor Justiţiei şi mai nou pe proiectul de modificare a celor două Coduri – penal şi de procedură penală – sunt de natură a paraliza efectiv şi de a ne împinge, suntem în pragul prăpastiei din punctul meu de vedere, alături de alte ţări cum sunt Polonia, Turcia şi Ungaria, în acest club o să ajungemˮ, a mai spus Ban.

Judecătorul Bogdan Mateescu a cerut adoptarea unui mesaj public şi unitar referitor la propunerile de modificare a legilor Justiţiei şi la conţinutul şi efectele amendamentelor iniţiate la Codurile penale.

Lupta miniştrilor Justiţiei

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, nu a trecut cu vederea manifestările de protest ale magistraţilor, subliniind faptul că aceeştia pot protesta doar în calitate „în calitate de cetăţeniˮ.

„În calitate de cetăţeni, magistraţii îşi pot exercita toate drepturile pe care legea le conferă. În calitate de magistraţi, au restricţiile şi interdicţiile şi incompatibilităţile pe care le prevedere Constituţia, pe de o parte, pe care le prevăd legile speciale, pe de altă parte. Fiecare suntem obligaţi să respectăm obligaţiile generale şi cele speciale în funcţie de domeniul pe care îl avem. Prin urmare, în calitate de cetăţeni, la modul organizat sau spontan, pot protesta, în calitate de magistraţi trebuie să respecte Legea fundamentală, legea specialăˮ, a spus Tudorel Toader, la Ministerul Justiţiei.

Proteste ale judecătorilor şi procurorilor au avut loc la Bucureşti, Braşov, Timişoara, Târgu Mureş, Iaşi, Baia Mare, Satu Mare, Brăila, Slatina, Botoşani, Galaţi, Cluj-Napoca.

Pe Facebook, Monica Macovei îl acuză pe ministrul Tudorel Toader de ipocrizie. Mai mult decât atât, Macovei subliniază că actualul ministru al Justiţiei este de partea infractorilor.

„Ipocrizia ministrului Tudorel Toader. Încă o dovadă că este de partea infractorilor.

Fapte: În luna august 2017, cu 10 luni întârziere față de termenul limită de transpunere a Directivei privind Sechestrarea averilor și Confiscarea Extinsă, Tudorel Toader a propus Guvernului un proiect de lege, prin care nu transpune 99% din Directivă. Deși termenul era depășit, Toader nu a propus Ordonanță de urgență, ci un proiect de lege, care se umple de praf în Parlament, pentru că politicienii PSD&ALDE&UDMR nu sunt interesați de confiscarea averilor infractorilor.

Astăzi, cu 4 luni înainte de împlinirea termenului pentru transpunerea Directivei privind aspecte ale prezumției de nevinovăție, care, în realitate, nu are nicio legătură cu modificările propuse de PSD&ALDE&UDMR la Codul penal și Codul de procedură penală, ministrul Toader se duce la Comisia Iordache-Altă întrebare și spune că „Guvernul e obligat să emită OUG” dacă Parlamentul nu o transpune până în aprilie 2018. Toader vrea așadar să modifice Codurile penale prin OUG și nu spune nimic despre efectele devastatoare pentru justiție ale modificărilor PSD&ALDE&UDMR.

Ca să fie clar: este o minciună că există vreo legătură între amendamentele PSD&ALDE&UDMR și Directiva privind prezumția de nevinovăție. Ce legătură este între această Directivă și un hoț care va ataca oamenii pe stradă și care nu va mai putea fi cercetat, chiar dacă este filmat de un martor cu telefonul și poate fi identificat?

Toader ignoră protestele magistraților față de modificările Codurilor penale, deși presa străină este plină de articole și fotografii cu protestele procurorilor și judecătorilor.

Ministrul Toader are însă o propunere contrară legislației penale din toate statele UE: vrea ca anchetele să nu înceapă decât dacă există “probe temeinice, dincolo de orice dubiu”, ignorând faptul că probele se strâng printr-o anchetă și că vinovăția “dincolo de orice dubiu” este cerută numai pentru condamnări.

Cum ar fi ca ministrul Toader să retrimită în Parlament transpunerea corectă și completă a Directivei Confiscării Extinse și să înceteze asedierea României cu modificarea codurilor penale și legilor justiției?ˮ, a scris fostul ministru al Justiţiei pe Facebook.

Un alt fost ministru al Justiţiei, Raluca Prună, susţine că PSD şi ALDE „măcelărescˮ Codul penal şi pe cel de procedură penală ca să transpună o directivă a UE din 2016, dar consideră că aceasta reprezintă doar un pretext, întrucât reglementarea respectivă „nu vorbeşte nicăieri de zădărnicirea cercetării şi urmăririi penaleˮ.

„PSD/ALDE măcelăresc acum Codul penal şi mai ales Codul de procedură ca să transpuna o directivă (UE) 2016/343 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale. Orice citeşte înţelege că directiva e pretextul. Directiva nu vorbeşte nicăieri de zădărnicirea cercetării şi urmăririi penale. Termenul de transpunere 1 aprilie 2018. Aici ne grăbim. Suspectˮ, a scris Prună pe pagina sa de Facebook.

Scandal în Senat

Nici Senatul nu a fost scutit de scandal. Şedinţa de plen a Senatului a fost suspendată astăzi, după ce senatorii USR au ocupat tribuna centrală a sălii de plen, întrerupând discursul lui Călin Popescu Tăriceanu.

În acelaşi timp, deputata USR Cosette Chichirău, cunoscută deja pentru scandalurile care o însoţesc, și senatoarea Florina Presadă  au decis să trasmită live dezbaterile din plenul Senatului. Chichirău transmitea ședința din balconul rezervat presei, în timp ce Florina Presadă se afla în sala de plen, unde interpela, cu telefonul, parlamentarii coaliţiei majoritare.

Mai mulți social-democrați au reacționat la gestul colegei de la USR de a-i filma. Deputații USR, în frunte cu președintele partidului, Dan Barna au urcat la balconul Senatului unde stă de obicei presa. Cei de la USR spun că au fost împiedicați să intre în plen, asfel că s-au decis să urmărească ședința din balcon.