„Acordul secolului”. Trump îl scrie, dar cine îl vrea…

Administraţia Donald Trump a finalizat elaborarea planului de pace pentru încheierea conflictului israelo-palestinian, afirmă surse din cadrul Administraţiei de la Washington, citate de presa americană. Proiectul denumit „Acordul secolului” are între 175 şi 200 de pagini, iar la documentul complet au acces mai puţin de cinci persoane. Despre semnificaţia acestuia, Q Magazine a vorbit cu Iulian Chifu, președintele Centrului de Prevenire a Conflictelor și Early Warning București.

„Planul este finalizat, iar preşedintele este mulţumit de termenii acordului”, a declarat un oficial de rang înalt din cadrul Administraţiei de la Washington. Planul de pace nu va fi prezentat public înainte de scrutinul parlamentar programat în Israel pe 9 aprilie.

„Nu vom face nimic care ar ameninţa securitatea Israelului”, a declarat un alt oficial american, sub protecţia anonimatului. Preşedintele Donald Trump a fost consultat şi ţinut la curent cu activităţile de elaborare a acestui plan de ambasadorul SUA în Israel, David Friedman, de consilierul politic Jared Kushner şi de emisarul special pentru Orientul Mijlociu, Jason Greenblatt.

„Trebuie să avem foarte mare grijă cu aceste proiecte, pentru că în momentul de faţă suntem în campanie electorală în Israel şi publicarea acestora ar putea să ridice semne de întrebare si şă afecteze campania. Din ştiinţa mea există o comunicare pe direcţia asta între premierul Benjamin Netanyahu şi preşedintele Donald Trump în care cere ca acest proiect să nu fie dat publicităţii foarte repede.

Proiecte în ceea ce priveşte pacea în Orientul Mijlociu am avut multiple. Ba chiar am şi nişte premii Nobel pentru un acord de pace. Problema este că, atunci când vorbeşti de un proiect la nivel de elite care nu are susţinerea populaţiei, imediat sare în aer. De aceea, înainte să apară orice fel de plan, eu m-aş gândi cu foarte mare atenţie cine ar trebuie să fie parţile care să şi le asume.

Din partea palestinană avem un guvern care nu a mai avut alegeri de multă vreme, unde media de vârstă este foarte înaltă şi avem o problemă. Înainte să ies cu un proiect de pace, oricât de deştept şi bun ar fi, ar trebui să văd dacă am între cine şi cine să-l negociez, personalităţi care au susţinere largă, în aşa fel încât să fie asumat.

Un proiect de pace trebuie să fie şi împachetat şi vândut către populaţie, după ce este negociat. Este prematur să apară public, prezentat de către un terţ, pentru că nu ar fi decât un exerciţiu de imagine care aduce avantaje terţului, dacă el nu este discutat anterior cu părţile, nu este pus de acord şi nu există acest exerciţiu de a acomoda părţile. Atfel, este un exerciţiu academic foarte bun.”, declară pentru Q Magazine profesorul Iulian Chifu. 

Ministrul israelian al Justiţiei, Ayelet Shaked, a afirmat, la sfârşitul anului 2018, că planul de pace elaborat de Administraţia Donald Trump este „pierdere de vreme”. „Distanţa între poziţiile israelienilor şi palestinienilor este prea mare. Nu văd niciun mod prin care să apropiem aceste poziţii acum”, a declarat Ayelet Shaked, conform publicaţiei The Jerusalem Post. „Eu, personal, cred că (planul de pace -n.red.) este o pierdere de vreme. Deşi vreau pacea mai mult decât oricine altcineva, cred că sunt doar mai realistă, ştiu că în viitorul apropiat nu este posibil. Dar să vedem ce vor oferi Statele Unite”, a spus Ayelet Shaked.

Pe de altă parte, după decizia mutării Ambasadei SUA de la Tel Aviv la Ierusalim, Autoritatea Palestiniană a anunţat că nu va mai considera Statele Unite mediator în procesul de pace israelo-palestinian.. Administraţia Donald Trump a semnalat în februarie 2018 intenţia reluării contactelor cu palestinienii despre procesul de pace cu Israelul, dar preşedintele Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas, a părut să respingă ideea, cerând constituirea unui cadru multilateral de negocieri.

„Luăm exemplu Venezuela. Grupul acela de contact Uruguay, Mexic, statele din Uniunea Europeană au plecat la drum cu un proiect pe care Maduro l-a aplaudat la negocieri, dar a spus că el nu este de acord cu varianta care să se supună la vot şi să fie noi alegeri în Venezuela.

Aşa şi în cazul cu Statele Unite şi conflictul din Orientul Mijlociu. Poţi să faci nişte termeni de referinţă, poţi să faci o variantă foarte frumoasă, dar când vrei să o aplici, te trezeşti ori că ai probleme între cele două părţi. De aceea, mai întâi trebuie negociat cu părţile, discutat şi convenit pentru a avea legitimitate şi abia apoi să ieşi cu un proiect în mod public.

Suntem în campanie electorală şi s-ar putea să fie poziţionări a unui partid de o anumită culoare, într-o anumită conjunctură. În cazul Autorităţii Palestiniene ştim că există o anumită reticenţă, mai ales că Donald Trump a mutat şi ambasada SUA la Ierusalim, iar Autoritatea şi statele arabe au privit cu rezervă acest subiect tocmai pentru că marchează o susţinere directă a părţii israeliene.

E posibil că atunci când vom vedea proiectul să constatăm că Donald Trump a oferit un avantaj imagologic israelienilor, dar acum să le ceară nişte costuri şi sacrificii pentru ca să existe o finalitate.”, conchide Iulian Chifu, președintele Centrului de Prevenire a Conflictelor și Early Warning București.

Imediat după începerea mandatului, preşedintele Donald Trump exprima intenţia relansării rapide a procesului de pace israelo-palestinian, în timp ce Mahmud Abbas, liderul Autorităţii Palestiniene, a cerut, la Casa Albă, încetarea ocupaţiei, pledând pentru coexistenţa a două state, palestinian şi israelian. Donald Trump a cerut relansarea negocierilor de pace între Israel şi palestinieni şi semnarea unui acord, fără însă a oferi detalii despre modul în care se poate ajunge la soluţionarea conflictului.