Adrian Năstase: Moțiunea de cenzură împotriva lui Iohannis a trecut

„În 1997, președintele Franței, Jacques Chirac, a dorit să întărească majoritatea de dreapta și a dizolvat parlamentul, organizând alegeri anticipate, cu un an înaintea celor ce trebuiau să se desfășoare la termen. Rezultatul a fost dezastruos pentru RPR si UDF, care au pierdut jumătate din locurile în Parlament […] Iohannis nu a înțeles lecția asta”, a scris Adrian Năstase în cea mai recentă postare de pe blogul său.

• Sondaj Avangarde. 56,4% dintre români agreează ideea alegerilor anticipate
• In the same week that Poland signed 29 defense contracts with its own national industry, Romania signed with a single German supplier and rejected the only project manufactured domestically
• Mircea Cărtărescu împlinește 70 de ani. „Viața e mai mult decât scrisul! Îmi spun asta, practic, în fiecare zi, dar, îmi spun și asta: eu nu pot percepe viața decât prin scris! E diformitatea, monstruozitatea mea”
• Copiii României: Aproape 20% nu merg la școală, 25% se simt „frecvent triști” și 56% suferă de oboseală
• Iran nu crede „nici în cuvintele, nici în promisiunile” SUA

„Așa a început a treia coabitare din Franța, noua majoritate de stânga propunându-l ca prim-ministru pe Lionel Jospin, primul secretar al Partidului Socialist Francez (un personaj admirabil pe care l-am primit la București, în perioada când conduceam guvernul), înlocuindu-l pe Alain Juppe care, ulterior – deși penal – a fost și ministru de Externe al Franței, iar acum este membru al Consiliului constituțional (vă rog să nu-i spuneți lui Dan Barna!)

Iohannis a încercat să obțină întreaga putere, inclusiv un parlament care să schimbe Constituția (poate pentru a introduce posibilitatea unui al treilea mandat?). Rezultatul este umilitor pentru PNL. Iar intrarea AUR în parlament îi va crea numeroase probleme (de fapt, nu numai lui).

Și acum câteva observații rapide despre alegeri

• Se confirmă ceea ce am spus în mai multe rânduri: aceste alegeri nu trebuiau să se desfășoare acum, ci trebuiau organizate în primăvara viitoare, pentru a permite un nivel ridicat al prezenței si un grad mai ridicat de legitimitate);
• Primul aspect este cel al prezenței, de fapt al absenteismului. Este cel mai redus nivel al prezenței la un scrutin parlamentar de după 1989;
• Cea mai facilă explicație este cea a fricii de infectare, însă dacă ne gândim că magazinele sunt pline, atunci cred că nu doar frica de COVID19 explică absenteismul, ci sunt alte cauze;
• A fost o veritabilă moțiune de cenzură populară împotriva lui Klaus Iohannis, care a început să lucreze și sâmbăta doar pentru a avea și parlamentul său! Dacă în urmă cu un an, Iohannis obținea 6,5 milioane voturi, acum PNL are în jur de 1,2 milioane de voturi. Practic, 4 din 5 votanți ai lui Iohannis de anul trecut nu-l mai susțin acum;
• În diaspora, în urmă cu un an, au fost 944.077 votanți, acum sunt sub 300.000. Ceea cea arată că Iohannis este într-o criză de legitimitate populară; 
• Ludovic Orban nu are legitimitatea de a solicita continuarea mandatului în fruntea guvernului, chiar dacă PSD nu ar reuși să constituie o majoritate parlamentară. Este epuizat politic și menținerea lui în fruntea guvernului va crește tensiunea socială și politică din România;
• De ce a pierdut Iohannis alegerile?
  • populația a observat că Iohannis și PNL doresc organizarea cu orice preț a alegerilor, în pofida creșterii numărului de infectări și a măririi rapide a numărului de morți;
  • prin absenteism, alegatorii au dorit să transmită un mesaj că nu sunt de acord cu apariția unui nou Ceaușescu; 
  • PNL a sfidat populația, prin refuzul de a face teste și mai ales, prin speranța că dacă transferă bani către presă vor controla și mințile oamenilor;
  • a fost o avalanșă de evenimente în ultima săptămână de campanie, iar alegătorii au simțit că se încearcă să fie păcăliți, iar absenteismul a fost principala formă de „participare” politică;  

• PNL – a arătat că nu este o forță a progresului și a dezvoltării, ci a clientelismului obraznic. După un an de guvernare, a devenit evident că nu are resursele politice necesare pentru a trece România prin criză, iar bilanțul macroeconomic este unul cu adevărat dezastruos;

• PSD  – și-a menținut nucleul electoral, iar rezultatul, fără a fi unul excepțional, arată că partidul se reface treptat după epoca Dragnea. Trebuie remarcat totuși că numarul celor care au ieșit să voteze PSD – aproximativ 1,5 milioane, este cu mult sub numarul celor care, spre exemplu, în 2004, au votat pentru partid – 4,3 milioane! Mai trebuie spus că partidul, conștient de faptul că nu poate depăși nivelul de 35-40% din voturi, nu a știut să-și construiască aliați pentru parlament. Sigur, a fost și vina lui Ponta în exacerbarea tensiunilor cu PSD, în ideea de a lua voturi de aici. În final, 4-5 procente s-au pierdut în felul ăsta prin neintrarea în parlament a Pro-Romania. La fel, o anumită inabilitate a dus la dispariția anterioară a ALDE. Iohannis a reușit însă o performanță extraordinară la aceste alegeri „istorice”- în loc să scoată PSD din viața politică românească (cum anunțase), a reușit să-l aducă pe primul loc. Liderii partidului ar trebui să-i acorde o decorație! 

• USR-Plus – scorul obținut arată că formațiunea a devenit un „partid vechi”. Nu au mai reușit să catalizeze un „val al speranței”. Au fost „păcăliți” de PNL și de Iohannis, care le-au fluturat pe sub nas intrarea la guvernare înainte de a ști câte mandate vor primi de la votanți. În acest fel au preluat din imaginea negativă a PNL și au încetat să mai fie „partidul anti-sistem”.

• Scorul AUR: există la fiecare scrutin electoral un vot de protest împotriva sistemului politic, votul anti-sistem, iar în condițiile în care PSD a abandonat mesajul național foarte direct afirmat, acest lucru a permis apariția unei noi formațiuni politice, care a speculat situația. Vom vedea dacă acest partid despre care nu știm mare lucru (membri, organizare, ideologie, finanțare) va rezista în parlament (vezi istoria PUNR, PNG, PPDD, etc) sau se va dizolva, bucată cu bucată, în partidele existente.

P.S.: La acesta oră, nu știu încă dacă Iohannis a decis să bage PMP în parlament sau nu”, a concluzionat Adrian Năstase.