Alarmă la fondurile europene: consiliile judeţene riscă executarea silită

Mai exact, mai multe proiecte au intrat într-o procedură de verificare a licitaţiilor, motiv pentru care cea de-a doua tranşă a plăţii a fost amânată până la finalizarea verificărilor.

Până atunci însă, consiliile judeţene riscă să fie date în judecată şi executate silit de către constructori, mai ales că în unele cazuri există plăţi restante pe câteva luni.

Conform unui comunicat remis pe data de 11 august, ministrul Elena Udrea susţinea că „MDRT a verificat toate cele 124 de proiecte finanţate în cadrul Axei 2. În urma verificărilor s-au propus corecţii financiare care variază între 5% şi 25% din valoarea contractelor de lucrări. Valoarea totală a corecţiilor propuse este de 179.948.186 lei care reprezintă 5,58% din valoarea contractelor de lucrări încheiate în cadrul Axei 2. Aplicarea corecţiilor în acest moment nu înseamnă pierderea alocărilor financiare, acestea rămânând la dispoziţia autorităţilor române, în interiorul Programului, pentru a finanţa alte proiecte. […] În afara verificărilor efectuate la proiectele din Axa 2, MDRT derulează verificări ale procedurilor de achiziţie publică şi la celelalte proiecte finanţate prin POR, aşa cum s-a stabilit la nivelul Guvernului”. Europarlamentarul Victor Boştinaru, membru în Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European, consideră că „după decizia suspendării plăţilor până în luna decembrie, consiliile judeţene nu vor putea plăti constructorii şi sunt culpabile în faţa instanţei. Dacă în decembrie se dă drumul plăţilor, regula este ca ele să se facă în termen de 90 de zile, ceea ce înseamnă că ajungem în martie 2012. Până atunci, poate constructorii dau faliment, iar vina nu aparţine consiliilor judeţene, aşa cum se încearcă a se acredita ideea, ci autorităţilor centrale, care au blocat, practic, aceste fonduri. În maniera caracteristică, Guvernul Boc, care pretinde că este preocupat de creşterea capacităţii de absorbţie, prin suspendarea plăţilor blochează aceste proiecte, iar consiliile judeţene sunt expuse riscului plăţii unor penalităţi, în vreme ce firmele constructoare vor avea pierderi considerabile”.

Suspiciuni de fraudă

Decizia suspendării plăţilor la Bruxelles a venit ca urmare a unor suspiciuni de fraudă, constatate la 61 din cele 64 de proiecte supuse analizei de instituţiile europene de combatere a fraudei.

Liviu Muşat, directorul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud Muntenia, susţine că verificarea achiziţiilor derulate în cadrul acestor contracte nu presupune în mod direct şi că există fraude în respectivele speţe. „Măsura suspendării cererilor de rambursare a fost luată de MDRT în data de 22 august 2011. Această măsură se aplică numai pentru acele proiecte pentru care, în urma reverificării achiziţiilor publice pentru  contractele de lucrări, s-au întocmit alerte de nereguli. Această măsură va fi ridicată, potrivit adresei MDRT, la finalizarea verificărilor, conform OUG 66/2011.

Menţionez că o alertă de neregulă, în terminologia europeană, nu înseamnă neapărat neregulă sau, mai grav, fraudă. Există o procedură mai amplă, în care beneficiarul are dreptul să vină cu argumente care să-i probeze cauza, astfel încât rezultatul unui asemenea demers să fie ridicarea alertei de neregulă. Cum, la fel, în cazul nedorit de nimeni, există posibilitatea aplicării unor corecţii financiare între 2 şi 100 de procente din valoarea contractului, în funcţie de neregula identificată (OUG 66/2011).

Şi din Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia sunt câteva proiecte aflate în această situaţie.

Este de subliniat că alerte de nereguli şi chiar nereguli s-au constatat  în peste 100 de programe care se desfăşoară în întreaga Europă, şi acestor programe aplicându-li-se măsura suspendării temporare a plăţilor.

Sperăm că această acţiune care se desfăşoară în cadrul Programului Operaţional Regional să se finalizeze cât mai repede, pe de o parte pentru terminarea proiectelor în desfăşurare şi, pe de altă parte, pentru a demonstra Comisiei Europene că avem o construcţie instituţională capabilă să facă faţă unor astfel de situaţii”, ne-a precizat Liviu Muşat.

„De vină este Guvernul”

Pe de altă parte, europarlamentarul Victor Boştinaru susţine că vina principală pentru situaţia în care au fost aruncate consiliile judeţene aparţine de fapt guvernului prin modul defectuos în care a gestionat problema fondurilor europene. Boştinaru susţine că în această situaţie s-a ajuns pentru că la nivelul Comisiei Europene există o alertă de nereguli pentru aproape toate proiectele derulate în România. „Comisia Europeană, alertată de rata de aproape 100% de suspiciuni de fraudă, a cerut Guvernului României, în luna mai, să clarifice în două luni situaţia proiectelor. Guvernul nu a produs aceste probe, motiv pentru care Comisia a anunţat intenţia suspendării plăţilor. Guvernul panicat l-a trimis pe Leonard Orban la Bruxelles cu promisiunea că se va crea acest super-minister care va îmbunătăţi radical situaţia şi că n-ar fi bine politic ca această decizie de suspendare a plăţilor să fie făcută publică, pentru că ar dăuna imaginii PD-L. Rezultatul: Guvernul României nu mai poate trimite pentru plăţi la Bruxelles dosarele până în luna decembrie a acestui an, iar consiliile judeţene au primit deja adrese de la Agenţiile pentru Dezvoltare Regională prin care se suspendă toate plăţile cu finanţare europeană pe proiecte de infrastructură rutieră”, a adăugat Victor Boştinaru.

Leondard Orban, la Ministerul Fondurilor Europene

Marţi, consilierul prezidenţial pe probleme de afaceri europene, Leonard Orban, fratele liberalului Ludovic Orban, a primit acordul coaliţiei să coordoneze viitorul portofoliu dedicat fondurilor UE. De altfel, numele său a fost intens vehiculat de liderii PD-L pentru conducerea Ministerului de Coordonare a Absorbţiei Fondurilor Europene. Acest minister va coordona structurile care au legătură cu absorbţia fondurilor europene şi va fi principala interfaţă cu Bruxelles, pentru a accelera acest proces, conform Guvernului.