Ambasadorii îngrijorați azi, indiferenți cu câteva luni în urmă

Într-un interviu acordat RFI, senatorul PSD Titus Corlățean – referindu-se la apelul celor 12 state – a dezvăluit că deși au fost invitați la discuții cu conducerea Senatului, ambasadorii statelor membre UE nu au avut „niciun fel de reacţie, niciun fel de prezenţă”.

Citește și: Îngrijorările diplomaților

Corlățean afirmă că au existat două tipuri de răspuns: pe de o parte, nu erau interesați de legile justiției aflate în discuție la acel moment, și, pe de alta, lipsa totală de reacție.

„Vă spun în premieră, am transmis într-un anumit context acum câteva luni, când discutam legile justiţiei în Parlament, am transmis în mod foarte direct la o întâlnire cu ambasadorii din statele membre ale UE, le-am transmis invitaţia de a veni la Senat, care era Camera decizională în acel moment, la întâlnirea cu factorii responsabili, conducerea Senatului, o serie de importanţi senatori din domeniul juridic, pentru a avea o discuţie extrem de aplicată cu ambasadele, cu echipele lor, pe temele pe care ridicau preocupări. Au fost două tipuri de răspunsuri. Separat, off the record, unul din distinşii ambasadori reprezentând o ţară cu foarte mare greutate în UE a spus să ştiţi că de fapt noi nu suntem atât de preocupaţi de legile justiţiei, cele trei, ci de legile penale, Codul Penal. Am rămas stupefiat, pentru că subiectele nici măcar nu erau la ordinea de zi, nu se discutau modificările respective, discutam legile justiţiei, ceea ce era cu totul altceva. I-am invitat, veniţi la Senat, avem următoarele zile, joi, vineri, luni, cu echipele dvs., să discutăm foarte concret acele articole. Am insistat după aceea, am revenit cu telefoane, n-a existat niciun fel de reacţie, niciun fel de prezenţă. Ce să înţeleg, că sunt chestiuni care rămân la domeniul generalităţilor, chestiuni de natură politică?”, a declarat Titus Corlățean la RFI.

Despre apelul celor 12 state, Titus Corlățean afirmă că „acest gen de comunicare rămâne în continuare neuzual şi aş spune chiar contraproductiv”, cu atât mai mult cu cât se încalcă Convenția de la Viena privind relațiile diplomatice.

„Aș fi preferat, aşa cum prescrie foarte clar Convenţia de la Viena privind relaţiile diplomatice, există un faimos articol 41, paragraful 2, care stabileşte regulile în materie. E valabilă pentru toţi, mai mari sau mai mici, în relaţiile internaţionale, de comunicare a chestiunilor oficiale direct cu Ministerul de Externe din statul care acreditează sau prin intermediul Ministerului de Externe, cu alte instituţii, de exemplu cu Parlamentul. Aş fi preferat ca aceste chestiuni să fie discutate direct şi în mod concret, aplicat, specific, care sunt acele teme concrete care pot trezi preocupări şi nu prin comunicări publice, pentru că acest gen de comunicare rămâne în continuare neuzual şi aş spune chiar contraproductiv”, a declarat Corlăţean.

.