Analistul Iancu Guda demonstrează cum poți distruge o conspirație. Cazul multinaționalelor

70 de miliarde lei are de recuperat statul român, prin ANAF, de la marile companii, potrivit analistului economic Iancu Guda. Suma este cu atât mai importantă cu cât coaliția de guvernare se chinuie să găsească o formulă de austeritate, de reducere a cheltuielilor, de acoperire a unor „găuri” din buget, astfel încât să-i mulțumească și pe liberali, dar și pe social democrați.

• După 25 de ani, Burj Al Arab intră în renovare
• De la americani vine lumina…verde! Bogdan Ivan anunță redeschiderea Rafinăriei Petrotel deținută de ruși
• Peter Magyar: Vom suspenda serviciul de știri al presei publice
• Ce ar vota românii: AUR a ajuns să cumuleze cât PNL și USR la un loc, dar a scăzut față de ianuarie
• România a avut cândva 13 mari combinate de producție a îngrășămintelor chimice…

Iancu Guda a analizat situația datornicilor și a ajuns la concluzia că din suma totală datorată statului, 58,8 miliarde lei sunt restanțe ale companiilor aflate în Top 1000 firme datornice.

„Strigător la cer tocmai ce am analizat sumele pe care ANAF le are de recuperat de la companii, sold la 30 iunie 2023: cca. 70 mld lei

Dintre acestea, TOP 1000 companii datornice au restanțe de 58,8 mld lei

… din 58,8 mld lei datorii neplătite la ANAF de top 1000 companii, 18,7 mld lei provin de la 103 firme unde statul este acționar. Dacă ne referim la top 10 restanțieri… dintre aceștia 6 sunt companii de stat care datorează în total 12,77 mld lei (cele marcate cu galben în tabelul atașat).

Întrebare: de ce împovărează guvernul microintreprinderile (200.000 companii afectate cu 700.000 angajați) și PFA-urile (300.000 persoane) pentru a încasa suplimentar doar 6 mld lei prin taxe suplimentare de la buni platnici… când există 70 mld lei necolectați, datorii restante la ANAF, din care top 1.000 companii au 58 mld lei???

Se poate face un efort concentrat împotriva celor 1000 de companii pentru accelerarea procesului de executare, deoarece statul are prioritate la masa credală, aceste companii având active de 65 mld lei. Dr ce statul NU face asta? De ce nu își face statul treaba cu recuperarea restanțelor fiscale? De ce nu execută, deși are prioritate la masa credală? De ce nu se îmbunătățește legea insolvenței pentru a eficientiza și urgenta recuperarea datoriilor? De ce nu vinde statul o parte din aceste creanțe, cu procedura de licitație transparentă, și recuperează rapid banii? Mulți nu ar mai deschide procedură de insolvență de frică că vor pierde firma. De ce să plătească 1 milion de suflete (buni platnici) micro și PFA împovărate fiscal… când statul nu își face treaba să recupereze de zece ori mai mult doar de la 1000 de restanțieri???”, a scris Iancu Guda pe Facebook.

Analistul a pus reflectorul și pe multinaționale, care nu înregistrează niciun profit în România și despre care se spune că sunt adevăratele căpușe ale României. Cât de adevărată este afirmația, ne explică Iancu Guda.

„FANTASTIC cum poti distruge o conspirație cu o cifră, dacă o explici simplu și pe înțelesul tuturor. Un prieten m-a sunat astăzi dimineata și mi-a spus că sunt două variante să distrugi o conspirație: demonstrezi tehnic că NU e adevarată (greu de explicat și inteles) SAU presupui că este adevarată, vezi implicațiile și demonstrezi la final că este absurd. A doua este mai simplă și ușor de înțeles. Are dreptate. NU îți cer să mă CREZI… doar să ÎNȚELEGI!

CONSPIRAȚIE: Multinaționalele nu declară profitul în România, nu plătesc taxe și de aceea nu ne dezvoltăm. Aceasta este cea mai mare problemă. Restul sunt secundare, irelevante și multe derivă din problema multinationalelor.

PRESUPUNEM CA ESTE ADEVARAT. Hai sa vedem care sunt implicațiile, voi ajunge la o cifră esențială care demonstrează absurditatea conspirației.

Cifra de afaceri a tuturor companiilor active în România (605.646 firme) a fost de 2.374 mld lei în 2022, 50% este concentrată în 1.010 companii, dintre care 80% sunt multinaționale (venituri cumulate cca 1000 mld lei), 35% au pierderi & 65% obtin profit, cu o profitabilitate medie de 2,5%.

Profitul mediu al companiilor active în România a fost de 8% in 2022, dar dacă eliminăm sectorul de energie și combustibil (cu profituri excepționale în 2022) ajungem la cca. 5%, aproape de media ultimilor ani.

Să presupunem acum că multinaționalele ar face un profit de 4 ori mai mare decât cel actual, adică 10% vs 2.5%. Deci, să presupunem că profitul brut real al multinaționalelor ar fi de 10%, dublu vs media națională. Un rezultat excepțional. Ce impozit pe profit ar plăti aceste companii, în acest scenariu? 1000 mld lei (cifra afaceri) x 10% (profit brut) x 16% (impozit) = 16 mld lei. Aceasta înseamnă doar 1% din PIB. Foarte puțin! Deficitul fiscal din acest an va depăși 100 mld lei. Salariile din sectorul public costă anual 120 mld lei. ANAF are de recuperat 70 mld lei datorii restante, din care 58 mld lei provin de la top 1000 restanțieri, un sfert provin de la companii de stat, ZERO multinaționale în top 1000 restanțieri. Acestea sunt problemele adevărate!

Nu sunt avocatul nimănui. Nu susțin că absolut toate multinaționalele declară profitul real, ori că toate sunt ușă de biserică. Este treaba instituțiilor să demonstreze contrariul, acolo unde este cazul, punctual. Eu doar demonstrez, cred ca foarte simplu și clar, un adevăr.

Dacă toate multinaționalele ar obține profituri excepționale în România, impactul fiscal ar fi marginal.

Nu aici este problema esențală. Probabil este doar o marotă aruncată de unii, pentru a deturna atenția de la adevăratele probleme: risipa din bugetul public, colectarea foarte scăzută la ANAF, legislatia foarte proastă care permite corupților să rămână în libertate cu averile ilicite neatinse, amnistie fiscală pentru rău platnici și împovărarea excesivă a celor care își plătesc dările la stat, traficul ilicit foarte mare, capacitatea modestă a guvernului de a planifica și executa investiții publice și de absorbție a fondurilor europene, lipsa reformelor profunde și revoluționare în administrația publică, digitalizate, educație, sănătate, piața de capital, sistemul public de pensii. Etc. Etc. Etc.”, a scris Guda.