Armata Ucrainei înaintează în regiunea rusă Kursk. Guvernatorul a decretat stare de urgență. Blogger rus: Comandamentul militar continuă să facă greşeli şi să mintă, greşeli care costă viaţa soldaţilor noştri

Garda Naţională a Rusiei a anunţat miercuri seară consolidarea apărării centralei nucleare Kursk, în timp ce armata ucraineană avansează în zonă într-o incursiune puternică pe teritoriul rus care a luat prin surprindere armata rusă, slab desfăşurată în zonă, transmite agenţia DPA.

• Sondaj Avangarde. 56,4% dintre români agreează ideea alegerilor anticipate
• In the same week that Poland signed 29 defense contracts with its own national industry, Romania signed with a single German supplier and rejected the only project manufactured domestically
• Mircea Cărtărescu împlinește 70 de ani. „Viața e mai mult decât scrisul! Îmi spun asta, practic, în fiecare zi, dar, îmi spun și asta: eu nu pot percepe viața decât prin scris! E diformitatea, monstruozitatea mea”
• Copiii României: Aproape 20% nu merg la școală, 25% se simt „frecvent triști” și 56% suferă de oboseală
• Iran nu crede „nici în cuvintele, nici în promisiunile” SUA

Trupe ruse suplimentare au fost desfăşurate pentru a combate grupurile de recunoaştere şi sabotaj ucrainene în regiunile ruse de graniţă Kursk şi Belgorod, se mai arată în anunţul Gărzii Naţionale a Rusiei, adăugând că aceste acţiuni se desfăşoară împreună cu armata.

Centrala nucleară Kursk are patru reactoare şi este situată la numai aproximativ 60 de kilometri de graniţa ucraineană.

Trupe ucrainene, sprijinite de tancuri, blindate şi artilerie, au trecut marţi graniţa dinspre regiunea ucraineană Sumî şi au pătruns în regiunea rusă Kursk, unde conform unor relatări neconfirmate au înaintat circa 15 kilometri în direcţia centralei atomoelectrice Kursk.

Armata rusă susţinuse marţi că a respins atacul, dar miercuri a fost nevoită să admită că luptele continuă.

Guvernatorul interimar al regiunii a declarat stare de urgență. „Situaţia operaţională rămâne dificilă în zonele de frontieră. Pentru a elimina consecinţele intrării forţelor inamice, am decis să institui starea de urgenţă”, a anunţat guvernatorul Alexei Smirnov pe Telegram, miercuri seara.

Armata rusă a confirmat miercuri continuarea luptelor în regiunea Kursk frontalieră cu Ucraina, unde armata ucraineană a lansat în ziua precedentă o incursiune mecanizată, profitând de desfăşurarea slabă a armatei ruse în respectiva zonă, ceea ce a permis trupelor ucrainene să pătrundă relativ uşor în profunzime în această operaţiune descrisă de bloggeri militari ruşi drept o ofensivă în toată regula.

Potrivit Moscovei, trupele ucrainene au atacat această regiune cu circa o mie de soldaţi, sprijiniţi de zeci de tancuri şi blindate, în timp ce bloggeri militari ruşi, care critică incompetenţa comandamentului armatei ruse, estimează că ar fi de fapt circa 2.000 de soldaţi ucraineni angajaţi în ofensiva în care armata ucraineană a pătruns cel puţin 15 kilometri în profunzimea teritoriului rus şi a ocupat cel puţin 11 sate.

„Inamicul (ucrainean) a acumulat forţe timp de două luni” pentru acest atac, a remarcat bloggerul Rybar, bine informat din surse militare ruse şi al cărui canal de Telegram este urmărit de peste un milion de utilizatori. „Timp de două luni, toate informaţiile complete au fost trimise degeaba către Statul Major. Era suficient timp pentru a lua o decizie adecvată”, continuă Rybar, acuzând comandamentul militar că nu a învăţat lecţiile incursiunilor desfăşurate în martie de unităţi ucrainene în regiunile ruse Belgorod şi Kursk.

Însă dacă acele incursiuni au fost efectuate de unităţi ce se revendicau a fi grupări alcătuite din combatanţi ruşi pro-ucraineni, cea care se desfăşoară în prezent pare să fie condusă direct de armata ucraineană, care deocamdată nu a comentat nimic oficial. Un fapt foarte grav, potrivit bloggerului Rybar, este că acum armata ucraineană a reuşit să ia prizonieri soldaţi ruşi care sunt simpli tineri recruţi ce-şi îndeplineau stagiul militar.

Comandamentul militar rus „continuă să facă greşeli şi să mintă (…), greşeli care costă viaţa soldaţilor noştri”, remarcă de asemenea bloggeriţa militară rusă Anastasia Kacevarov.

În timp ce preşedintele rus Vladimir Putin apărut vizibil posomorât la o şedinţă de urgenţă cu responsabilii militari, din care au fost transmise secvenţe la televiziune, acuzând o „provocare pe scară extinsă” din partea Ucrainei, şeful Statului Major al armatei ruse, generalul Valeri Gherasimov, l-a asigurat că „înaintarea inamicului în profunzimea teritoriului a fost stopată de loviturile aviaţiei şi artileriei”.

Lupte mai sunt în desfăşurare „în zonele imediat adiacente frontierei” şi „operaţiunea se va încheia prin înfrângerea inamicului”, cel puţin 100 de soldaţi ucraineni fiind ucişi şi 215 răniţi, a susţinut Gherasimov. 

Comentând incursiunea ucraineană în regiunea Kursk, Dimitri Medvedev, șeful adjunct al Consiliului de Securitate al Rusiei, a declarat că operațiunea Moscovei nu ar mai trebui să vizeze doar securizarea teritoriilor pe care Moscova le consideră ale sale și că Rusia va înceta să avanseze doar atunci când va considera că este benefic să facă acest lucru. „Forțele ruse trebuie să avanseze spre Odesa, Harkov, Dnipro, Mikolaiv, Kiev și mai departe în Ucraina”, a declarat acesta.

Ucraina cere Mexicului să-l aresteze pe Vladimir Putin

De pe frontul militar, conducerea ucraineană s-a mutat și pe cel diplomatic, cerând guvernului mexican să-l aresteze pe preşedintele rus Vladimir Putin, vizat de un mandat de arestare din partea Curţii Penale Internaţionale (CPI) pentru crime de război, dacă acesta va veni la ceremonia de învestire a preşedintei mexicane Claudia Sheinbaum, relatează AFP.

„Avem încredere în guvernul mexican că va respecta mandatul de arestare internaţional” emis pe numele lui Putin şi „îl va preda organismului judiciar al Naţiunilor Unite de la Haga”, CPI, dacă liderul rus va participa la ceremonia de învestire a Claudiei Sheinbaum la 1 octombrie, afirmă misiunea diplomatică ucraineană într-un comunicat.

Curtea Penală Internaţională a emis în martie 2023 un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin pentru crime de război prin deportarea în Rusia a copiilor ucraineni din zonele ocupate de armata rusă în Ucraina.

Mexicul este semnatar al Statutului de la Roma, actul fondator al CPI, care prevede că este de „datoria fiecărui stat de a supune jurisdicţiei penale pe cei responsabili de crime internaţionale”.

Ambasada Ucrainei în Mexic îl califică pe preşedintele rus drept „criminal de război”, care trebuie să răspundă în faţa justiţiei pentru invazia în Ucraina pe care a iniţiat-o în februarie 2022.

În acelaşi timp, misiunea diplomatică mulţumeşte guvernului mexican pentru invitarea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski la ceremonia de învestire a noului şef al statului, Claudia Sheinbaun.

Viitorul ministru mexican de externe, Juan Ramon, a subliniat miercuri că invitarea preşedintelui rus nu a fost decât o „practică protocolară”.

Claudia Sheinbaum, prima femeie aleasă preşedinte al Mexicului după victoria ei triumfală din 2 iunie, îşi va prelua oficial atribuţiile la 1 octombrie pentru un mandat de şase ani.