Augustin Lazăr reacționează la dezvăluirile făcute de Mihai Gâdea la Sinteza Zilei, conform cărora procurorul se face vinovat de pedepsirea unor deținuți politici din Penitenciarul Aiud. 

Citeşte şi: Theresa May către Donald Tusk: Impasul nu poate continua!

Reacţia lui Lazăr

Lazăr afirmă că nu avea atribuţii în domeniul disciplinat în penitenciar, iar apartenenţa la comisia de eliberări condiţionate de nu înseamnă că a fost colaborator al Securităţii.

Redăm integral mesajul publicat de Augustin Lazăr:

„În legătură cu anumite aspecte difuzate într-o emisiune televizată, arăt că resping orice afirmații potrivit cărora, în calitate de procuror delegat la Comisia de liberare condiționată a Penitenciarului Aiud, aș fi dispus sancționarea disciplinară a vreunei persoane condamnată penal, deținută în penitenciar, prin emiterea de rapoarte de pedepsire, solicitarea de astfel de rapoarte sau în orice altă modalitate.

Sancționarea disciplinară a condamnaților, emiterea acelor rapoarte de pedepsire așa cum erau denumite, se realiza în temeiul art. 21 din Legea nr.23/1969 pentru executarea pedepselor exclusiv de către administrația penitenciarului, la acea dată unitate militară în subordinea Ministerului de Interne.

Nu pot să nu constat cu amărăciune cum drama unor foști deținuți politici este folosită de persoane interesate pentru denigrarea mea, evident în contextul în care mi-am depus candidatura pentru un nou mandat de procuror general. Prin astfel de acțiuni se urmărește influențarea desemnării pentru următorii trei ani a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

Nu am fost lucrător sau colaborator al Securității așa cum am mai arătat și cum Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a și stabilit.

Potrivit art. 27 alin. (3) din Legea nr. 23/1969 privind executarea pedepselor, procurorul delegat al procuraturii județene în a cărui rază teritorială se afla penitenciarul era de drept președintele comisiei de propuneri în vederea liberării condiționate. Ca atare, participarea procurorului în aceste comisii era o obligație de serviciu, instituită prin lege şi aceasta nu atrage calitatea de lucrător al Securității prev. de art. 2 alin. (1) lit. a) din OUG nr. 24/2008 în considerarea aparenței instituționale.
Noțiunile de lucrător al Securității și colaborator al Securității sunt clar definite în art. 2 lit. a) și b) teza I și teza finală din OUG nr. 24/2008 , ceea ce presupune:

– calitatea de ofițer sau subofițer al Securității sau Miliției, cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit care a desfășurat activități prin care a suprimat sau îngrădit drepturile fundamentale; adică: trei condiții cumulative: apartenență instituțională (Securitate sau Miliție); o anumită calitate (ofițer, subofițer sau ofițer acoperit) şi anumite activităţi de suprimare/îngrădire a drepturilor fundamentale;

– calitatea de colaborator o poate avea orice persoană care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor .

Liberarea condiţionată este o vocaţie pe care o au, prin voinţa legiuitorului, toţi condamnaţii care, după ce au executat fracţiile de pedeapsă stabilite de lege, după criteriile arătate, îndeplinesc, de asemenea, şi condiţia de a fi disciplinaţi şi de a da dovezi temeinice de îndreptare, inclusiv atunci când nu prestează muncă, ţinându-se seama şi de antecendentele lor penale. Așadar, executarea fracției legale impunea în continuare şi îndeplinirea celorlalte condiții prevăzute de lege.

Aprecierea comisiei de liberare se fundamenta în trecut, ca şi în prezent, pe existența sau inexistența rapoartelor de sancționare disciplinară în dosarul condamnatului, iar exercitarea acestui drept de apreciere în privința vocației era şi este suspus examinării instanței.

Aceste activităţi nu constituie acte de colaborare cu fosta Securitate, în lipsa vreuneia dintre actele şi acţiunile enumerate limitativ de art. 2 alin. (1) lit. b) din OUG nr. 24/2008, ci se circumscriu unei competențe specifice fazei de executare a pedepselor”.

Mărturiile deţinuţilor politici

Amintim că Lumea Justiției a publicat o serie întreagă de documente care arată implicarea procurorului Augustin Lazăr în distrugerea unui deţinut politic.

Documente prezentate de Luju.ro, dezvăluie cum un procuror din județul Alba, pe numele său Augustin Lazar, a refuzat în două rânduri să elibereze dizidentul anticomunist, Iulius Filip.

În anii ’80, după ce i-a trimis un pamflet lui Nicolae Ceaușescu și și-a exprimat printr-o scrisoare sprijinul față de mișcarea anticomunistă Solidaritatea din Polonia, Iulius Filip a fost anchetat și arestat în mai multe rânduri, fiind închis în beciurile Securității, în celule morții de la Penitenciarului Rahova și internat la secția de nebuni din spitalul închisorii Jilava.

În final, acesta a fost condamnat la o pedeapsă de 5 ani și 4 luni închisoare cu executare pentru propaganda împotriva orânduirii socialiste.

„A redactat mai multe materiale, scrisori şi memorii cu conținut dușmănos pe care le-a difuzat, atât cunoscuților cât şi unor organe oficiale”, se arată în documentul publicat de Luju şi prezentat de Antena 3.

Executarea pedepsei a început la 14 decembrie 1981, data expirării fiind 13 aprilie 1987. În aceasta perioadă, Iulius Filip a încercat însă de doua ori să fie liberat condiționat. Tot de e două ori a fost refuzat, iar printre cei care au decis să îl țină în continuare în pușcărie s-a numărat procurorul Augustin Lazăr.

Un alt deținut politic a mărturisit la Antena 3 că Augustin Lazăr se face vinovat de amânarea eliberării lui.

„După şapte ani am fost eliberat. Înainte am intrat în Comisia de eliberare, în care era procurorul Augustin Lazăr. El era şeful Comisiei. Dacă el zicea nu, nu plecai. Eu am fost de două ori amânat!

Vreau să vă spun că prin `85 am ieşit la raport la procuror să-mi dea să scriu că sunt nevinovat. Am scris aşa cum s-a întâmplat. Când m-am dus la el a dat ordin să fiu băgat la izolare zece zile că am calomniat organele puterii de stat. Eu vorbeam că m-au băgat la puşcărie nevinovat, dar procurorul Augustin Lazăr spunea că am calomniat organele puterii. În arest, am zis să vină că i-am făcut o poezie. A venit şi mi-a dat încă zece zile de izolare!”.