În cursul dimineții, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, l-a primit pe omologul său maghiar, Peter Szijarto.
Întâlnirea dintre cei doi a avut loc într-un moment marcat de tensiuni diplomatice între cele două țări. Cei doi miniștri au discutat despre încetarea declarațiilor provocatoare în contextul aniversării/comemorării Tratatului de la Trianon.
- Sindicaliștii din TVR amenință cu greva generală. Adriana Săftoiu, acuzată că dorește eliminarea drepturilor angajaților
- Ștefan Avrămescu, AUR: Atâta vreme cât nu suntem parte a unui guvern, nu înţelegem de ce să-l votăm
- 40% dintre românii de 25-34 de ani continuă să stea cu părinții pentru că nu-și permit să cumpere o casă
- Băsescu: Nu merge cu „premier surogat”!
- Înalta Curte așteaptă instalarea noului guvern pentru a putea dialoga în privința legii salarizării
Bogdan Aurescu a subliniat că Ungaria, ca și Romania, este suverană în a interpreta în mod propriu diferitele evenimente istorice.
Oficialul român a făcut, în acest context, apel la reținere și discernământ, arătând că România este interesată să iasă din logica provocărilor.
„România este profund interesată să ieşim din logica provocărilor şi a confruntării şi propunem crearea premiselor conturării unei relaţii româno-ungare constructive civilizate, moderne, pragmatice, europene. Este nevoie să readucem în relaţia bilaterală climatul de încredere şi respect reciproc.
De aceea, între noi există o relaţie foarte bună pe care am construit-o cu multă vreme în urmă, aşa încât să putem să conferim relaţiei bilaterale o traiectorie corespunzătoare parteneriatului nostru strategic. Ne dorim o abordare pozitivă a relaţiei cu Ungaria, ca buni vecini.
Ne dorim să acţionăm împreună în baza principiilor din tratatul politic din 1996, în baza declaraţiei de parteneriat strategic româno-ungar pentru Europa Secolului XXI, din 2002. De aceea, am făcut şi facem apel la reţinere, la discernământ şi pledăm – în special în actualul context, care este marcat de efectele nocive ale crizei de COVID-19, care afectează toţi cetăţenii statelor noastre – pentru implicare deplină şi reală în construirea unei relaţii de bună vecinătate şi de parteneriat strategic autentic”, a arătat Bogdan Aurescu, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu ministrul Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior al Ungariei, Peter Szijjarto.
De asemenea, Aurescu a mai precizat că, „în pofida momentelor tensionate care s-au desfăşurat în ultima perioadă”, Ministerul Român de Externe „s-a abţinut să reacţioneze”, având ca scop detensionarea acelor momente. Totodată, Aurescu a subliniat că „o logică de parteneriat” evită „cu orice preţ, şi mai ales în momentele critice”, escaladarea.
„Este o vizită care are loc într-o perioadă sensibilă, în această relaţie bilaterală, şi, aşa cum i-am mărturisit domnului ministru, am fost la început reticent cu privire la organizarea acestei vizite acum, pentru că suntem la zece zile până la ziua semnării Tratatului de la Trianon, 4 iunie, care are semnificaţii diferite pentru România şi, respectiv, pentru Ungaria.
De asemenea, în ultima perioadă au existat o serie de momente tensionate la nivelul relaţiei bilaterale. Şi de asemenea, suntem într-un context excepţional, şi anume al stării de alertă în România”, a spus Aurescu.
Aurescu a adăugat că i-a transmis omologului său că ar fi preferat ca vizita să aibă loc după data de 4 iunie, deoarece este necesară o bună pregătire a unei astfel de vizite. Pe de altă parte, a adăugat că l-a invitat pe Peter Szijjarto la Bucureşti, deoarece România „doreşte în mod cel mai sincer revenirea la o relaţie de parteneriat strategic real cu Ungaria”.
Un alt punct al discuțiilor dintre cei doi miniștri de Externe l-a constituit programul de dezvoltare economică, intitulat Kos Karoly Plan, pe care Ungaria îl desfășoară în Transilvania fără acordul României.
Planul Kos Karoly, strategia de dezvoltare economică elaborată de guvernul Ungariei și membri ai UDMR care stă la baza intervenției economice a Budapestei în Transilvania, arată clar că acțiunile guvernului maghiar prevăd ajutoare directe pentru cetățenii de etnie maghiară din România.
„Am discutat şi despre programul de dezvoltare economică a Ardealului. Am amintit poziţia cunoscută a autorităţilor române. Nu există niciun acord al României pentru implementarea acestui program pe teritoriul României, dar am transmis în acelaşi timp colegului meu care sunt parametrii minimi, de bază, pe care acest program ar trebui să-i respecte, care sunt premisele esenţiale pentru discuţii cu privire la acest subiect.
Am propus să discutăm despre încheierea unui acord cu privire la acest program, care să aibă în vedere gestionarea de o manieră transparentă şi nediscriminatorie a acestor elemente ale programului, nu pe criterii etnice, nu cu încălcarea unor criterii româneşti sau europene privind concurenţa pe piaţă. Prin urmare, vom avea discuţii în perioada următoare cu privire la acest program şi sperăm să ajungem la o înţelegere pe baza acestor parametri”, a afirmat Aurescu.















































