Construim autostrăzi într-un an cât de la Universitate la Cernica

Oamenii de afaceri vor un management de la UE pentru proiectele de infrastructură rutieră, în vederea eficientizării sistemului.

Citeşte şi: Datoria guvernamentală se duce către pragul critic

16 km de autostrăzi în 2017

România avea, la sfârşitul lui 2017, un total de 763 kilometri de autostrăzi, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). Cum la finele lui 2016, numărul kilometrilor se ridica la 747, rezultă că pe durata anului trecut, au fost daţi în folosinţă 16 kilometri. Aproximativ echivalentul distanţei de la Piaţa Universităţii la Cernica.

De ani de zile aceeaşi poveste. Nu avem autostrăzi pentru că apar tot felul de probleme. Se schimbă miniştrii Transporturilor şi directorii CNAIR (Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere), iar cei noi vin cu “strategii” noi, dar care de fiecare dată rămân la stadiul de strategie. Rezultatele licitaţiilor sunt contestate, iar când în sfârşit cineva se apucă de lucru, termenii de finalizare întârzie, din diverse motive.

Promisiuni şi schimbări de miniştri

De exemplu, anul trecut, la mijlocul lui decembrie, fostul ministru al Transporturilor Felix Stroe anunţa planuri mari pentru autostrăzi, la audierea în Comisiile reunite de buget-finanţe pentru adoptarea bugetului pe 2018.

“Vor fi minim 156,7 kilometri daţi în folosinţă. Ca exemple, avem Ogra – Târgu-Mureş, apoi trei sectoare din Târgu-Mureş – Câmpia Turzii, Sebeş – Turda, vom finaliza şi Bucureşti – Ploieşti, Lugoj – Deva şi o parte din tronsonul de la Gilău”, spunea atunci Stroe.

Dar peste nici două luni, spre sfârşitul lui ianuarie, avea să fie schimbat din funcţie. Noul ministru, Lucian Şova, a venit cu o nouă filozofie de lucru: CNAIR va prelua şi va administra direct şantierele abandonate sau reziliate de antreprenori.

“Am făcut un proiect de reorganizare a CNAIR. Am aprobat chiar în cursul săptămânii trecute în Consiliul de Administraţie un proiect de organizare a unei antreprize de lucrări, care să poată prelua diferite şantiere abandonate sau reziliate din diverse motive de către antreprenori, astfel încât să mai scurtăm din timpii pe care îi pierdem acolo unde proiectele nu înregistrează succes”, declara Şova, la puţin timp după instalarea pe post.

Supervizare şi execuţie

Foarte frumos, dar până vom constata viitoarele reuşite, să vedem cum se prezintă unul din tronsoanele care ne erau promise acum câteva luni, Ogra – Târgu-Mureş.

Conform site-ului CNAIR, proiectul cuprinde 10 km şi costă 251 milioane de lei (în jur de 55 milioane de euro). Antreprenorii care se ocupă de execuţie sunt austriecii de la Strabag şi românii de la Straco Grup, aceştia din urmă având la activ o intrare în insolvenţă şi acuzaţii de evaziune fiscală şi spălare de bani.

După cum citim pe site-ul Companiei de Autostrăzi, contractul de supervizare începe în 2004 şi se derulează pe o perioadă de 208 luni, respectiv 17 ani şi 4 luni. Lucrările efective încep însă abia la 1 iunie 2016 şi au ca perioadă de execuţie 12 luni, deci la 1 iunie 2017 trebuia să fie gata, dar jumătate de an mai târziu, tronsonul încă se afla în stadiul de promisiune.

Speranţa moare ultima

Întreprinzătorii din toate domeniile de activitate sunt afectaţi de acest deficit de infrastructură rutieră, care îngreunează derularea business-urilor. Ei au o propunere de eficientizare a sistemului.

“Tot timpul se întâmplă ceva, licitaţii contestate, firme investigate de DNA… Noi am propus ca managementul proiectelor să fie preluat de o echipă tehnică de la Comisia Europeană, pe aceşti specialişti nu îi va contesta nimeni”, ne-a declarat Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

Acesta nu avansează o estimare privind numărul de kilometri ce vor fi inauguraţi în 2018. “Dacă demnitarii şi tehnicienii care au toate datele vin cu asemenea cifre aiuritoare, vă daţi seama că mi-e greu să fac o predicţie. Dar ştiţi cum se spune, speranţa moare ultima”, a mai spus Pârvan.

Conform datelor INS, la 31 decembrie 2017, din totalul drumurilor naţionale, 35,1% (6.200 km) erau drumuri europene, 4,3% (763 km) autostrăzi, iar din punctul de vedere al numărului de benzi de circulație, 1,6% (290 km) erau drumuri cu 3 benzi, 10,3% (1.826 km) drumuri cu 4 benzi şi 0,1% (22 km) drumuri cu 6 benzi. Drumurile judeţene erau în proporţie de 38,7% drumuri modernizate și 41,3% dintre drumurile comunale erau drumuri pietruite.