Generalul Anton Rog, coordonatorul CYBERINT din cadrul Serviciului Român de Informații, divizie care a prevenit mai multe atacuri cibernetice asupra unor infrastructurilor critice ale României
Actual

Barometrul Securității Naționale: SRI, instituția în care românii au foarte multă încredere, după Armată și Biserică

Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române „Ion I. C. Brătianu” (ISPRI) și LARICS (Laboratorul pentru Analiza Războiului Informațional și Comunicare Strategică) au lansat astăzi Barometrul Securității Naționale, ediția octombrie 2021.


Moderat de Acad. Victor Voicu, Vicepreședinte al Academiei Române, evenimentul a avut loc în Biblioteca Academiei Române in prezența invitaților: dl. Nicolae Ciucă, Ministrul Apărării Naționale; dl. Constantin Ionescu, Consilier de Stat în cadrul Departamentului Securităţii Naţionale; dl. Dan Dungaciu, Prof. Univ. Dr., Director ISPRI; dl. Darie Cristea, Conf. Univ. Dr., Director CCSL.


Dan Dungaciu, director ISPRI, acad. Victor Voicu și ministrul Apărării Naționale, gral Nicolae Ciucă

Barometrul Securității Naționale, ediția octombrie 2021, a fost realizat în cooperare cu Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii și analizează percepțiile românilor în ceea ce privește pandemia și problemele de securitate națională și globală. 


Opiniile, constatările şi concluziile prezentate în această lucrare sunt ale autorilor şi nu reflectă neapărat opiniile Departamentului de Stat al S.U.A.


Concluziile Raportului sunt:

  • Pandemia a accentuat decalajul dintre instituțiile care în mod obișnuit se bucură de foarte mare încredere din partea publicului (Armată, Biserică) și instituțiile politice.
  • Uniunea Europeană și NATO beneficiază în continuare de multă încredere în rândul publicului din România, peste media europeană.
  • Cele mai mari amenințări la adresa UE: criza economică, pandemia, migrația din afara UE, neînțelegerile dintre unele țări membre.
  • Cele mai mari amenințări la adresa României: criza economică, corupția, pandemia, incompetența clasei politice.
  • La Uniunea Europeană românii apreciază în primul rând libertatea de mișcareinvestițiile și oportunitățile de locuri de muncă. La Statele Unite se apreciază mai ales investițiilefaptul că sunt cea mai puternică țară din sistemul internațional și că oferă securitate militară aliaților.
  • Deși părerile privind cum ar trebui să funcționeze pe viitor UE sau despre relația României cu Bruxelles-ul sunt destul de împărțite, românii rămân pro-europeni convinși.

Interesant este că potrivit Barometrului, Serviciul Român de Informații, o instituție puțin vizibilă în spațiul public, a fost nominalizată ca fiind a treia în topul încrederii după Armată și Biserică, aproape la egalitate cu Academia Română.

Românii se dovedesc a fi foarte fini analiști politici și au doar 4% cca respectiv 3% cca în propriul Parlament și Guvern cărora le urmăresc activitatea zilnic, dar au 29% încredere în NATO, o insituție geomilitară ale cărei acțiuni, decizii și politici le cunosc și le înțeleg mai mult „inițiații”. Aceiași români însă, care cred că „China este o țară prea îndepărtată ca să ne intereseze”(21%), știu că Statele Unite „fac investiții serioase în România”(61%), ne oferă securitate militară (52%) și „nu vor abandona niciodată România”(30%). Realitatea arată însă că deși România a cumpărat mai mult armament decât Ungaria, de pildă, de la Statele Unite , investițiile companiilor americane sunt mult mai mari în țara vecină decât la noi. Toate cifrele pot fi consultate aici.

Țara în care românii au cea mai mare încredere este SUA, urmată de Germania și de Franța.

Întrebați despre un potențial război între China și Statele Unite, generat de competiția dintre ele, românii sunt împărțiți aproape egal: jumătate cred că e probabil, jumătate că nu, iar dacă începe războiul dintre cele două, 46% dintre intervievați spun că trebuie să facem și noi ce fac aliații NATO, în timp ce 40% sunt de părere că România ar trebui să nu se implice în conflict.

Românii prevăd că în viitor vor fi mai multe superputeri care se vor concura între ele (52%), un procent relativ apropiat de cca 13-14% fiind de părere fie că America va rămâne cea mai puternică putere a lumii, fie că vor fi două superputeri, SUA și China sau SUA și Rusia.

În privința dispariției Uniunii Europene, 40% spun că nu există acest pericol, în timp ce 29% îl admit și tot atâția sunt de părere că în ciuda acestui pericol real „e puțin probabil că se va și întâmpla”.

33% dintre românii chestionați că în viitor Occidentul va lăsa Estul Europei sub influența Rusiei.

Aceiași români care aveau încredere în NATO, declară că „nu au urmărit știrile privind retragerea americanilor din Afganistan”, iar 48% spun că gestul nu a fost corect față de cei care au sprijinit Statele Unite și NATO și care au sperat în modernizarea Afganistanului. 29% spun însă că nu mai avea niciun rost ca trupele aliate să mai rămână în Afganistan.

Un procent de 64% susțin că România ar trebui să își susțină mai puternic interesela sale naționale în Uniunea Europeană și 20% propun chiar ieșirea din UE dacă va fi cazul. 15% spun că ar trebui să ne lăsăm conduși de la Bruxelles.

Printre amenințările cele mai importante la adresa României, intervievații au nominalizat criza economică (51%), corupția (46%), pandmeia de Covid-19 (43%) și incompetența clasei politice (41%). La polul opus, românii se simt cel mai puțin amenințați de Rusia, China și Ungaria, dar iau în serios clanurile interlope, riscul apariției unor disensiuni interetnice, apariția unor partide extemiste și chiar schimbările climatice.

36% dintre români cred că independent și indiferent de ceea ce fac politicienii români, țara este condusă de afară, iar 73% consideră că moralitatea și corupția politicienilor sunt chestiuni de securitate națională.

Barometrul de securitate națională arată o atitudine a românilor contrazisă doar de realitate. 3Cei mai mulți, adică 32% dintre cei chestionați, spun că trebuie să ne vaccinăm împotriva Covid-19, deși autoritățile prezintă zilnic statistici care arată că România are cea mai scăzută rată și de vaccinare și de intenție de-a o face. 23% nu sunt nici împotrivă, dar nici convinși, 21% nu sunt împotriva vaccinării, în general, ci doar împotriva vaccinurilor contra Covid-19 în care nu au încredere.

Baromterul integral poate fi consultat aici.

În lipsa unui acord scris al QMagazine, pot fi preluate maxim 500 de caractere din acest text, fără a depăşi jumătate din articol. Este obligatorie citarea sursei www.qmagazine.ro, cu link către site, în primul paragraf, și cu precizarea „Citiţi integral pe www.qmagazine.ro”, cu link, la finalul paragrafului.

Click pentru a comenta

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cele mai populare articole

To Top