Băsescu se retrage. PMP își alege un nou președinte

Congres extraordinar la Partidul Mişcarea Populară. Formațiunea politică își alege astăzi o nouă echipă de conducere, după ce Traian Băsescu şi-a anunţat retragerea. 2.500 de delegaţi din toate organizaţiile își vor desemna președintele la Palatul Parlamentului.

Citește și: Ronaldo, golul care face istorie la CM de Fotbal din Rusia

Actualul preşedinte, Traian Băsescu, a afirmat vineri, la alegerile PMP Diaspora, că va rămâne partenerul PMP, dar va preda ştafeta. Pentru el, aşa cum a precizat, la 67 de ani, vârstă pe care o împlineşte în acest an, a venit timpul unei noi echipe de conducere a partidului, formată din oameni „capabili să facă politică” şi care „să îşi asume responsabilitatea alegerilor care vor fi în 2019 şi 2020”. Actualul preşedinte executiv, Eugen Tomac, a anunţat că va candida pentru funcţia de preşedinte în locul lui Băsescu.

„Pentru mine, la fel ca pentru mulţi români, anul 2018 este unul special. Mă simt onorat să trăiesc această aniversare, mai ales că idealurile mele politice se regăsesc în obiectivele politice ale înaintaşilor noştri, care, acum 100 de ani, au făurit România de la Nistru până aproape de Tisa! Tocmai de aceea, am decis să îmi asum, alături de colegii mei din PMP, misiunea de a lupta pentru reîntregirea ţării, mai hotărât, mai convingător! Fiind motivat şi determinat în această misiune, mi-am depus oficial candidatura la preşedinţia PMP. La congresul extraordinar al partidului din 16 iunie 2018, voi cere votul de încredere al colegilor noştri cu moţiunea ‘Partidul Mişcarea Populară – Reîntregim România!”, a scris Tomac pe Facebook.

Alte 14 locuri sunt destinate funcţiilor de secretari executivi, opt locuri sunt pentru funcţiile de vicepreşedinţi, trei locuri pentru secretarii generali adjuncţi şi câte un loc pentru preşedinte, preşedinte executiv, secretar general şi trezorier.

Descoperă cartea anului 2018: Români de centenar

Demisiile care au zdruncinat PMP

Potrivit lui Traian Băsescu, mesajul principal care va fi dat, cu ocazia congresului, de către PMP, dincolo de priorităţile de investiţii în domenii ca sănătatea, infrastructura şi educaţia, va fi asumarea politică a responsabilităţii pentru reunificarea ţării.

PMP a fuzionat cu UNPR, partid condus de Gabriel Oprea, pe data de 20 iulie 2016. În ultimele săptămâni, mai mulţi parlamentari PMP au plecat din partid, motiv pentru care grupul parlamentar din Senat al formaţiunii a fost desfiinţat. Deputatul Valeriu Steriu, fostul lider UNPR, a prăsit PMP şi s-a întors în PSD, iar senatorii Iustin Talpoş şi Ion Ganea i-au urmat exemplul. De asemenea, purtătorul de cuvând al PMP, Magda Bistriceanu, a anunţat joi că îşi dă demisia din funcţie şi renunţă şi la poziţia de vicepreşedinte.

Partidul Mişcarea Populară a luat naştere după ce, pe 23 martie 2013, după Convenţia Naţională a Partidului Democrat-Liberal (PD-L) pentru alegerea conducerii, preşedintele României de la acea vreme, Traian Băsescu a anunţat printr-un mesaj postat pe Facebook că se desparte de PD-L, după ce a acuzat echipa lui Vasile Blaga că a fraudat rezultatul votului, astfel că Elena Udrea a pierdut conducera PD-L.
În data de 26 martie 2013 a fost înfiinţată Fundaţia Mişcarea Populară (FMP), iar în urma unu sondaj s-a decis transformarea fundaţiei în partid, astfel că pe 8 iunie 2014, Elena Udrea a fost aleasă preşedinte al partidului, părăsind funcţia în 2015.