Benjamin Netanyahu ar putea pierde funcția de premier

În timp ce politicienii israelieni purtau negocieri de ultimă oră în scopul destituirii prim-ministrului Benjamin Netanyahu, parlamentarii l-au ales pe Isaac Herzog ca președinte al țării. Puțin înainte de miezul nopții a venit și vestea formării noii coaliții de guvernare.

După 12 ani ca prim-ministru, Bibi Netanyahu e pe cale să-și piardă funcția

Adversarii prim-ministrului Benjamin Netanyahu au anunțat miercuri noaptea că au ajuns la un acord pentru a forma o nouă coaliție de guvernare, deschizând astfel calea destituirii premierului Benjamin Netanyahu, cel mai longeviv prim-ministru pe care l-a avut statul Israel, dar care nu a reușit nici după a patra rundă de alegeri să alcătuiască o majoritate parlamentară care să susțină un guvern, astfel că președintele l-a însărcinat pe Yair Lapid.

Anunțul liderului opoziției, Yair Lapid, și al partenerului său principal de coaliție, Naftali Bennett, a survenit cu puține momente înainte de expirarea termenul limită de la miezul nopții și a barat posibilitatea de a se organiza o iminentă a cincea rundă de alegeri în puțin peste doi ani.

Acordul, însă, mai trebuie aprobat de președintele Reuven Rivlin (încă în funcție) și apoi de Knesset (Parlament), printr-un vot de încredere care ar putea să vină la începutul săptămânii viitoare. Dacă Yair Lapid va primi undă verde, se va pune punct regimului de 12 ani al lui Netanyahu.

Ce arme are Netanyahu la dispoziție

Bibi Netanyahu încearcă disperat să rămână în funcție, fiind amenințat și cu procese de corupție. Cel mai sigur, va încerca acum să împiedice noua coaliție să ajungă la putere, altminteri, Likud – partidul pe care-l conduce, se va duce în opoziție, chiar dacă aparent a câștigat alegerile și are cele mai multe locuri în Knesset. În altă ordine de idei, cel care ar urma să conducă guvernul, ar fi Bennett care în urma alegerilor a obținut abia 7 locuri în Knesset, față de 30 câte are Netanyahu!

Potrivit Likud, chiar dacă președintele Rivlin a învestit cu mandatul de a forma guvernul pe Lapid, al cărui partid Yesh Atid a câștigat 17 locuri din Knesset la alegerile din martie, Yair Lapid nu poate folosi acest privilegiu pentru a numi un alt membru Knesset ca prim-ministru în locul său.

Sursele Likud au declarat apoi că președintele Knesset, Yariv Levin, ar putea folosi dreptul său legal pentru a amâna votul asupra oricărui nou guvern, amânând astfel procesul cu cel puțin încă o săptămână peste termenul acordat lui Lapid.

Un nou guvern trebuie să depună jurământul în urma unui vot de încredere organizat în cadrul unei sesiuni speciale a Knesset. În calitate de președinte, Levin are puterea de a stabili când are loc votul, chiar să-l amâne cu o săptămână. O astfel de amânare ar însemna alte alegeri generale pentru Israel. A cincea rundă în doi ani!

Portofoliile convenite deja pentru noul guvern îl includ pe Benny Gantz (Kahol Lavan) ca ministru al Apărării, Avigdor Lieberman (Yisrael Beiteinu) care va deține postul de ministru al Finanțelor, Gideon Sa’ar (New Hope) va avea calitatea de ministru al Justiției, Nitzan Horowitz (Labour) în calitate de ministru al Transporturilor și Ayelet Shaked (Yamina) ca ministru de Interne.

Există deja zvonuri că cel puțin doi oameni ai lui Bennett ar putea vota împotriva guvernului, dinamitând fragila coaliție anti-Netanyahu. Ar fi, desigur, o lovitură de teatru și o dovadă cât se poate de clară că Bibi chiar este „magician”!

Cum a ajuns Netanyahu în impas

Coaliția condusă de Netanyahu conta pe sprijinul partidului Yamina, condus de Naftali Bennett, dar încerca să-și asigure majoritatea alături de Mansour Abbas de la Lista Arabă Unită. Dacă sprijinul arabilor era incert și datorită partidelor religioase, de dreapta, care-l sprijină pe Bibi, lucrurile păreau oarecum clare cu Naftali Bennett, un aliat tradițional.

Numai că, „pentru a pune capăt nebuniei” și a opri o a cincea rundă electorală – cum a promis alegătorilor săi, Bennett a decis să se alăture coaliției conduse de Yair Lapid, șeful partidului centrist Yesh Atid și liderul blocului „progresist” anti-Netanyahu.

Nu în ultimul rând, Naftali Bennett are propriile ambiții! Cum jongleriile politice ale lui Netanyahu nu mai păcălesc multă lume, Bennett a înțeles că mult mai mari șanse de a ajunge în fruntea unui guvern le poate avea alături de Yair Lapid, înțelegerea dintre aceștia fiind o asumare a guvernării prin rotație, primii doi ani Bennett, urmat de Lapid pentru ultimii doi ani.

Netanyahu a lansat imediat atacuri dure împotriva lui Bennett, în încercarea de a deraia coaliția, numind-o „frauda secolului” și „un guvern periculos de stânga” care ar pune în pericol Israelul. Susținătorii Likud (partidul lui Bibi) l-au calificat pe Bennett ca fiind un trădător.

Majoritatea guvernamentală propusă de Yair Lapid va include partidele de stânga Meretz și Labour, apoi partidul centrist Kahol Lavan (condus de Benny Gantz) și suplimentar Yisrael Beiteinu (în frunte cu Avigdor Liberman) și New Hope (condus de Gideon Sa’ar). Lista arabă unită islamistă urmează să se alăture coaliției, marcând o premieră istorică pentru un partid arab israelian.

Yair Lapid s-a desprins din Partidul Kahol Lavan când Benny Gantz a decis să se alăture guvernului de coaliție al prim-ministrului Benjamin Netanyahu și a format partidul Yesh Atid. Nu s-ar putea spune că relațiile dintre Gantz și Lapid sunt foarte bune, cum ar fi la fel de greu de crezut că ar exista vreo mare simpatie între Bennett și Lapid. Pentru a asigura majoritatea parlamentară necesară, Lapid a trebuit să reunească opt partide care nu au prea multe în comun. Singurul câștig al acestei rearanjări politice ar fi evitarea unor noi și problematice alegeri care, cel mai probabil, nu ar schimba prea mult peisajul politic. Propriu-zis, coaliția care se vrea acum guvernamentală are un singur liant: aversiunea față de Bibi Netanyahu.

Chestiunea arabă

Noul acord a necesitat o rearanjare politică destul de complicată. Trei partide sunt conduse de foști aliați ai lui Netanyahu, cu care Bibi a avut dispute personale, ceea ce a generat o șansă nesperată pentru Lista Arabă Unită pentru a căuta beneficii politice.

„Este pentru prima dată când un partid arab este partener în formarea unui guvern”, a și recunoscut liderul partidului, Mansour Abbas.

Printre cele deja solicitate de Abbas s-au numărat acorduri pentru recunoașterea legală a satelor beduine din sudul Israelului, un plan economic pentru investiții de cca. 9,2 miliarde de dolari în localitățile arabe și un plan pe cinci ani pentru combaterea criminalității în comunitățile arabe. Suplimentar a solicitat ca guvernul să nu elaboreze acte legislative favorabile comunității LGBT.

Nu în ultimul rând, partidul Ra’am al lui Mansour Abbas este antisionist! Ceea ce deja a început să constituie un imens deranj în societatea israeliană. Evreii ortodocși au și adresat un apel către Bennett să părăsească această coaliție de îndată. Dar problemele nu se opresc aici! Palestinienii din Gaza, revoltați din cauza faptului că șeful partidului islamist Mansour Abbas este de acord cu guvernul izraelian, l-au acuzat că este un islamist „oportunist” al Frăției Musulmane.

Chestiunea „progresistă”

Yair Lapid este un om de stânga. Apare astfel o mare necunoscută: cum anume va reuși să armonizeze pozițiile politice într-o coaliție în care propriile perspective merg spre stânga, iar ale partenerilor fie către centru, fie către dreapta,  în timp ce ale partidului Ra’am într-o direcție contrară cu toate celelalte.

Apoi, ar mai trebui să observăm bunele relații dintre Yair Lapid și tabăra democraților din Statele Unite, indiferent că vorbim despre președintele Joe Biden sau de secretarul de stat Antony Blinken. Cu certitudine că noua relație cu Statele Unite  va fi total diferită decât relația avută de Bibi Netanyahu cu Donald Trump, care s-a materializat în cele din urmă cu acordul de pace istoric dintre israelieni și patru state arabe.