Bibi Netanyahu și-a depus mandatul. Benny Gantz va încerca să formeze un guvern

Bibi Netanyahu, cel mai longeviv lider în fruntea Israelului, a anunțat cu două zile înainte de expirarea termenului pentru formarea executivului că va restitui mandatul președintelui Reuven Rivlin.

Nici șansele lui Gantz nu arată mult mai bine

Președintele Rivlin intenționează să-l desemneze pe Benny Gantz, șeful opoziției, cu misiunea de a crea un nou guvern.

Eșecul în a forma o majoritate nu i se datorează lui Netanyahu, ci este un rezultat al voturilor exprimate, de două ori – în aprilie și apoi în septembrie -, de fiecare dată partidul lui Bibi Netanyahu fiind la egalitate cu partidul lui Benny Gantz și ambele la distanță considerabilă de o majoritate.

Ca atare, renunțarea la mandat nu încheie neapărat cariera politică a lui Netanyahu și nici șansele sale de a conduce un viitor guvern în Israel.

După ce va fi desemnat oficial de președinte, Gantz va avea 28 de zile pentru a încerca să forțeze o coaliție guvernamentală, cu aceleași piese pe tablă pe care le-a avut și adversarul său. În caz de eșec, singura alternativă rămasă este o nouă convocare a alegerilor. Pentru a treia oară!

Netanyahu a primit prima șansă pentru formarea unui guvern, întrucât a beneficiat de un sprijin mai mare din partea parlamentarilor decât Gantz. Niciunul nu are, însă, o majoritate clară de 61 de parlamentari în Knesset-ul cu 120 de locuri.

În configurația actuală, singurul guvern care poate fi format în urma alegerilor este un guvern de uniune națională, întrucât afară de Likud (partidul lui Netanyahu) și Kahol Lavan (Partidul Albastru-Alb condus de Gantz) nu mai există nici o formațiune politică majoră.

Cum s-a ajuns aici?

Benny Gantz este un fost șef al armatei, devenit vedetă TV, și care, pare-se, s-a molipsit de globalism. El este sprijinit de partidele de stânga, dar și de Lista Unită a formațiunilor arăbești din Israel. Mai există partidul Yisrael Beytenu al lui Avigdor Liberman, un partid așa-zis de dreapta, dar care refuză să sprijine dreapta (deci pe Netanyahu) și merge către o coaliție cu stânga.

Atât Amir Peretz (Labour-Gesher), cât și Nitzan Horowitz (Uniunea Democratică), ca reprezentanți ai stângii, văd în Benny Gantz „o nouă speranță” și așteaptă să fie cooptați „într-o guvernare a schimbării și justiției sociale, fără incitări și rasism” – după cum a scris Horowitz pe Twitter.

Discuția despre „rasism” vine din epoca Obama, când Israelul a fost acuzat că nu promovează politicile „open border”, că nu este un stat democratic întrucât nu permite „multiculturalismul” și promovează „rasismul” în relația cu cetățenii palestinieni. Dar stânga nu este chiar singura problemă!

Bibi Netanyahu a avertizat public că Benny Gantz vrea să formeze un guvern minoritar sprijinit de Lista Arabă Unită, cu politicieni care au fost apropiați ai lui Yasser Arafat (cazul lui Ahmed Tibi) ori reprezintă lupta palestiniană împotriva Israelului (Ayman Odeh), cu sprijinul lui Liberman, afirmație pe care a repetat-o într-o declarație video înaintea predării mandatului.

Gantz, Liberman și Lista comună au negat toate acestea. Deși realitatea exact asta arată! Zece dintre cei 13 parlamentari ai listei comune îl susțin pe Gantz să formeze următorul guvern, dar fără a participa la o coaliție.

În luna mai, cînd Netanyahu nu a reușit să formeze o coaliție în urma rezultatelor alegerilor din aprilie, a împins Knessetul la autodizolvare, determinând repetarea alegerilor, tocmai pentru a nu îi permite lui Gantz să vină la guvernare.

După al doilea rând de alegeri, președintele Rivlin a făcut presiuni asupra celor două partide principale să lase deoparte orgoliile și să formeze un guvern de uniune, deoarece împreună ar avea o majoritate.

Însă Gantz a rămas intransigent și a cerut plecarea lui Netanyahu din fruntea Likud, ceea ce partidul lui Bibi a refuzat. Pe urmă, Netanyahu a insistat ca aliații săi tradiționali (Shas, Tora Unită și Yemina), adică partidele religioase să fie incluse în guvernul de uniune, o condiție pe care Gantz a respins-o.

Avigdor Liberman, liderul Yisrael Beytenu, care susținea că nu face parte din nici un bloc politic, a emis aceleași obiecții în privința coaliției dintre Netanyahu și partidele ultra-ortodoxe, cu care Liberman însuși a colaborat timp de decenii fără nici o problemă!

În fine, Gantz a refuzat parteneriatul cu Likud atâta timp cât Netanyahu se confruntă cu un posibil rechizitoriu în trei cazuri de corupție.

„Corupția”, o poveste frumoasă…

Naftali Bennett, liderul partidului Noua Dreaptă, fost ministru al Educației, a postat o apărare publică detaliată a premierului Benjamin Netanyahu, în lumina cazurilor de corupție orchestrate împotriva lui, acuzând sistemul de justiție că ar încerca să „răstoarne” premierul din motive politice și să intimideze orice viitor lider al dreptei.

“Dacă sistemul de justiție va reuși să-l răstoarne pe Netanyahu, va fi o lovitură dură pentru întregul bloc de dreapta”, a scris Bennett. “Orice lider de dreapta care vine după el va fi emasculat și se va teme de mass-media și de sistemul de justiție”.

Ca parte a cauzei 4000, Naftali Bennett ar fi una din „victimele” găsite de acuzare!

Cazul 1000 este o anchetă privind cadourile primite în mod regulat de Netanyahu și familia sa de la doi oameni de afaceri înstăriți, inclusiv trabucuri și șampanie roz.

Cazul 2000 examinează dacă Netanyahu s-ar fi comportat în mod necorespunzător în timpul unei conversații înregistrate de un editor de ziar, când Netanyahu părea să încerce să negocieze relatări pozitive în schimbul reducerii tirajului unei publicații rivale.

Cazul 3000 este o anchetă privind presupuse șpăgi într-un acord de cumpărare a submarinelor germane. Netanyahu nu este suspect, dar a fost strâns implicat în afacere, iar cazul i-a privit pe membrii cercului său de apropiați.

Cazul 4000, cel mai grav, implică afirmații potrivit cărora Netanyahu a emis reglementări în beneficiul companiei israeliene de telecomunicații Bezeq în schimbul unor relatări pozitive pe siteul de știri online Walla pe care îl deține. Se pare că „relatările pozitive” au fost destul de ostile, totuși!

Ar putea Benny Gantz să ajungă prim-ministru?

Există în total două șanse pentru ca Benny Gantz să conducă guvernul. În primul rând, să accepte să intre în coaliție cu Bibi Netanyahu. Dar, presupunând că nu dorește, întrucât îi repugnă „corupția”, tot ar mai avea o șansă ca împreună cu Liberman și partidele de stânga să adune 52 de mandate din 61 necesare pentru a face guvernul.

La acestea, am mai putea aduna cele 10 voturi ale arabilor și am avea un guvern împărțit între centru, dreapta și stânga, la cheremul Listei comune. Greu de spus dacă disperarea de a-l vedea plecat pe Netanyahu va genera sau nu o asemenea monstruozitate politică.