Boris Johnson: Carlson, dictafonul dictatorului. Putin este obligat să piardă!

Într-un articol publicat în Daily Mail sub propria semnătură, fostul premier britanic Boris Johnson a atacat interviul realizat de Tucker Carlson cu președintele Federației Ruse, Vladimir Putin.

• Miza unei întâlniri care poate schimba fața lumii
• Da’ unde e vila?
• Fostul șef ADR, căruia vicepremierul Oana Gheorghiu îi trimitea „mailuri exploratorii” pentru contracte cu Schwarz, ia în calcul sesizarea DNA. Ea îl acuză de fake news
• Vizita secretă a lui Netanyahu. Israel confirmă. Emiratele infirmă
• Președintele Senatului, mandatat să sesizeze CCR referitor la procedura de adoptare a ordonanței SAFE

Johnson a proferat o serie de insulte la adresa jurnalistului american, despre care a afirmat că a fost „trepădușul tiranului, dictafonul dictatorului și trădătorul jurnalismului”. În plus, Boris Johnson îl blamează pe Carlson pentru că și-a trădat telespectatorii și ascultătorii din întrega lume, pentru că nu l-a admonestat pe liderul pentru tortura, violurile, aruncarea în aer a grădinițelor” din Ucraina. Fostul premier britanic a mai afirmat că Tucker Carlson „nici măcar o dată nu a încercat să facă baraj în fluxul minciunilor”.

Vă prezentăm textul integral al articolului semnat de Boris Johnson, fot premier al Marii Britanii:

„Când Tucker Carlson a mers la Kremlin, a avut o funcție bine cunoscută istoriei. Avea să fie trepădușul tiranului, dictafonul dictatorului și trădătorul jurnalismului.

În fericirea lui încântătoare, râpănoasă și cu fălcile slăbite de a avea un mare succes, și-a trădat telespectatorii și ascultătorii din întreaga lume.

Nu a pus întrebări grele. El nu l-a întrebat pe Putin de ce folosește cele mai brutale mijloace de război modern pentru a mutila și ucide civili ucraineni nevinovați.

Nu l-a tras la răspundere pentru tortură, violuri, aruncarea în aer a grădinițelor – toate acestea complet inutile și neprovocate. Nici măcar nu a încercat o dată să înlăture fluxul de minciuni venit de la Putin.

În schimb, a gâfâit fanatic la presupusa erudiție a lui Putin, acceptând amestecul liderului rus de Wikipedia semi-masticată și falsitate totală – cum ar fi sugestia bizară (și de rău augur) conform căreia Polonia a fost oarecum responsabilă pentru propria ei împărțire și distrugere în 1939 – de parcă Rusia nu fusese parte în Pactul Molotov-Ribbentrop.

El nu a contestat sugestia ridicolă conform căreia guvernul Regatului Unit i-a convins pe ucraineni să lupte, mai degrabă decât să se predea lui Putin, în primăvara anului 2022. După cum va confirma fiecare membru al guvernului ucrainean, de la Zelenski în jos, nimic și nimeni nu i-ar fi putut opri pe acești ucraineni cu inimă de leu să lupte pentru țara lor – și nimic nu o va face.

În ultimii doi ani, Putin și-a demolat în mod consecvent propria teză. Prin violența sa nesăbuită și criminală, s-a dovedit că se înșală complet.

El a dezvăluit că Ucraina nu este doar o țară, ci una grozavă și, prin prostul său calcul greșit, a contribuit la generarea unui sentiment patriotic care este mai puternic și mai de nestins decât oricare din lume.

Dar, desigur, Tucker Carlson a permis liderului rus să se extindă timp de jumătate de oră asupra presupusei inexistențe istorice a Ucrainei, apoi a vorbit despre „cunoștințele enciclopedice” ale lui Putin.

De când George Galloway (n.r. fost membru al Parlamentului britanic) s-a dus la Bagdad și l-a salutat pe neobositul scriitor Saddam Hussein, nu am mai văzut o asemenea demonstrație de servilism înnebunitor față de un tiran.

Într-un fel, este nedrept să-l învinovățim pe Carlson pentru performanța sa abjectă. Nu era acolo să provoace. El a fost doar mijlocul, canalizarea, furtunul prin care nămolul netratat al mesajului lui Putin putea fi pulverizat acolo unde Putin își dorește cel mai mult – peste inimile generoase ale Americii.

Mesajul către poporul american a fost simplu: Aceasta nu este problema voastră, spunea Putin. Este o problemă europeană. Stați departe de acest conflict, lăsați-mă să-l termin și în curând vom fi cu toții în pace.

Este un mesaj pe care americanii l-au auzit și înainte.

În iunie 1940, la scurt timp după ce Hitler a invadat Franța, ziarele lui WR Hearst și-au asigurat un interviu cu dictatorul german, în principal pentru că Hearst își manifestase de multă vreme simpatia față de Hitler.

Jurnalistul ales a fost un germano-american numit Von Wiegand, care deja realizase câteva interviuri favorabile cu Fuhrer-ul.

Von Wiegand a fost introdus în mod corespunzător într-un castel francez capturat, unde i-a găsit pe Hitler, von Ribbentrop și alții și, cu ajutorul notelor detaliate pe care le pregătise, Hitler i-a oferit reporterului din ziarul american înțelepciunea sa istorică neîntreruptă.

Este vorba despre Europa, nu despre America, a spus Hitler. Americanii nu au de ce să se teamă de Germania nazistă și nici un motiv să se amestece. Nu am vrut în mod deosebit să cucerească Parisul, a spus el; nici nu voia să ducă război pe continentul european.

El a vrut doar să revendice drepturile străvechi ale popoarelor de limbă germană. Sună cunoscut?

Exact ca Hitler, Putin continuă acum retorica despre presupusele nedreptăți suferite de vorbitorii de limba sa maternă. Ascultați-l pe Putin vorbind despre rusofoni din Donbas sau despre ungarofoni din vestul Ucrainei și îl puteți auzi pe Hitler vorbind despre Sudetenland sau Alsacia-Lorena.

Desigur, Putin a început interviul cu monologul său de jumătate de oră despre Iaroslav Înțeleptul și Rurik și evenimentele din secolul al IX-lea; pentru că dorește să le dea spectatorilor și alegătorilor americani impresia că toate acestea sunt o problemă derutantă a Europei, o întrebare Schleswig-Holstein (n.r. O controversă diplomatică complexă din secolul al XIX-lea între Danemarca, Prusia și Austria cu privire la statutul a două ducate, Schleswig – daneză în nord și germană în sud – și Holstein – germană), care are sute de date, ani, când adevărul este la fel de chel ca Putin însuși.

Liderul rus a ales să invadeze o țară europeană suverană și independentă – fără altă justificare decât dorința sa arogantă de a zdrobi acea țară și de a reconstrui Uniunea Sovietică. La fel ca Hitler, el minte desigur despre intențiile sale viitoare.

La urma urmei, a mințit cu fața imobilă despre intenția sa de a invada Ucraina. El a spus lumii, mie personal, că nu va invada Ucraina, cu doar câteva săptămâni înainte de a da ordine ca tancurile să intre.

De ce naiba ar trebui să aibă cineva încredere în el acum că va respecta orice acord de pace – chiar dacă ucrainenii au încercat să semneze unul? În mod evident, el nu poate avea încredere în Polonia, sau în statele baltice, sau oriunde în vasta periferie a fostei Uniuni Sovietice.

Așa că mă rog ca oamenii din SUA să poată trece peste șarada deloc deloc neprihănită a interviului de aseară. Știu câți membri ai congresului american au fost fani ai lui Tucker Carlson și le spun: amintiți-vă de Charles Lindbergh, amintiți-vă de America Firsters, amintiți-vă câți legislatori americani s-au opus la început implicării în războiul cu Hitler!

Ei bine, atunci s-au înșelat, iar TuckerCarlsoniții greșesc grav în privința lui Putin astăzi. Tuturor acelor republicani care blochează în prezent ajutorul pentru Ucraina, le spun, pentru numele lui Dumnezeu, amintiți-vă cine sunteți!

Sunteți moștenitorii lui Ronald Reagan, liderii ultimei cele mai bune speranțe de pe pământ. Nu poți face America din nou mare vânzând Ucraina și permițându-i lui Putin să folosească violența pentru a reconstrui imperiul sovietic.

Puteți arăta lumii că încercarea de a schimba granițele prin forță va duce la dezastru; pentru că cea mai mare minciună dintre toate – și cea pe care Putin a sperat cel mai mult să o proiecteze prin interviul său – este că liderul rus este obligat să câștige.

El nu este mai invincibil decât Adolf Hitler; de fapt, el este obligat să piardă.

A suferit deja pierderi colosale, dar nu aceasta este ideea. Indiferent de teritoriul ucrainean pe care îl ocupă temporar, el nu le poate cuceri niciodată spiritul.

Sper și cred că dacă președintele Trump va fi ales din nou, el își va încurca criticii, își va întoarce partidul și va finaliza munca pe care a început-o când a devenit primul președinte american care a dat arme ucrainenilor.

Spun asta pentru că, până la urmă, toți președinții americani știu că securitatea noastră colectivă este indivizibilă. În cele din urmă, se poate baza pe americani să facă ceea ce trebuie, după ce au epuizat – după cum spune vechea zicală – toate alternativele disponibile.

Tucker Carlson ne-a făcut tuturor o favoare aseară, în sensul că a oferit alternativa: o victorie a lui Putin, distrugerea Ucrainei și coborârea unei mari părți a Europei, încă o dată, în întuneric și frică. Nu poate și nu trebuie să se întâmple.