Brexit. Cel mai scump divorț european

Este, fără îndoială, un moment de cotitură în istoria UE, care trebuie gestionat foarte abil de liderii europeni. Cetăţenii britanici, prezenţi într-un procent ridicat la referendum (72%) au decis, cu o majoritate strânsă, de 51,9%, că nu mai doresc să fie parte a Uniunii, ceea ce a produs o reală undă de şoc la nivelul întregului continent.

Încă de la începuturile sale, Uniunea Europeană a fost structurată având la baza doi piloni fundamentali de dezvoltare: unul economic şi unul politic. Organizaţiile care au stat la originea formării Uniunii Euroepene, respectiv Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) şi  Comunitatea Economică Europeană (CEE) confirmă această dublă direcţie de dezvoltare care era avută în vedere încă de la începuturile UE. Practic, semnarea Tratatului de la Roma, din 1957, prin care se înfiinţa CEE avea drept obiectiv tocmai consolidarea relaţiilor economice între cele 6 state membre: Belgia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg şi Ţările de Jos.

De la momentul formării, şi până astăzi, Uniunea s-a dezvoltat permanent, noi state membre au fost acceptate că urmare a respectării condiţiilor de aderare, transformând UE într-un actor geopolitic şi economic de anvergură în relaţiile internaţionale, cu o putere de negociere semnificativă în plan global – fie că vorbim despre raporturi economice sau diplomatice. Până astăzi, Uniunea număra 28 de state membre, având o populaţie de 508 milioane de oameni, 24 de limbi oficiale şi de lucru şi aproximativ 150 de limbi regionale şi minoritare.

Este, fără îndoială, un moment de cotitură în istoria UE, care trebuie gestionat foarte abil de liderii europeni. Cetăţenii britanici, prezenţi într-un procent ridicat la referendum (72%) au decis, cu o majoritate strânsă, de 51,9%, că nu mai doresc să fie parte a Uniunii, ceea ce a produs o reală undă de şoc la nivelul întregului continent.

Care sunt consecințele acestei retrageri, în plan economic?

În mod indubitabil, atât UK cât și UE vor înregistra pierderi economice, generate mai ales de afectarea relațiilor economice dintre UK și restul statelor membre.

Fără îndoiala, pierderea statului de membru pentru UK va îngreuna restabilirea relaţiilor economice şi a schimburilor comerciale prin reintroducerea anumitor reglementări de către partea britanică. Pe de altă parte, marea Britanie va trebui să respecte în continuare reglementările impuse de UE, în vederea realizării unor schimburi de bunuri şi servicii cu bătrânul continent. Constrânşi de poziţionarea geografică, britanicii vor fi nevoiţi să realizeze anumite parteneriate mai degrabă cu UE-27 decât cu Statele Unite, Australia sau China.

Prin această decizie, piața unică europeană va fi în mod direct afectată. Fiind principalul atu al Uniunii Europene, piaţă unică funcţionează pe baza unor politici comune privind reglementarea activităţii economice, a producţiei şi distribuţiei produselor, încurajând libertatea de mişcare a bunurilor, capitalului, serviciilor şi forţei de muncă. Dacă privim rezultatele economice înregistrate putem remarcă performanţele obţinute la nivel de uniune, în formulă UE-28. Înainte de Brexit, UE efectua schimburi comerciale cu restul lumii care însumau 20% din totalul exporturilor şi importurilor  realizate la nivel mondial. Conform datelor furnizate de Eurostat, UE-28 derula  aproximativ 1/6 din comerţul mondial cu mărfuri. Foarte important de precizat este faptul că din intreaga activitate comercială desfașurată de statele membre, 2/3 se realiza cu alte state membre UE.

În ciuda crizei economice, UE-28 a reuşit să îşi păstreze echilibrul şi poziţia la nivel internaţional, reuşind să se claseze pe primul loc la nivel mondial în ceea ce priveşte ponderea din totalul exporturilor (15.4%) şi importurilor (16.4%) surclasând rezultatele înregistrate de Statele Unite sau China.

Toate aceste perspective economice devin, de astăzi, istorie. Ieşirea Marii Britanii din UE va genera un întreg val de schimbări pe piaţă unică europeană, schimbări care vor afecta activitatea economică a fiecărui stat membru care derula parteneriate comerciale cu UK. Imediat după anunţarea rezultatelor referendumului, efectul s-a resimţit pe pieţele financiare, la nivelul burselor şi a cursului valutar. Atât bursele europene cât şi cele asiatice au înregistrat pierderi semnificative. Lira sterlină a suferit o scădere dramatică a cursului valutar, depreciindu-se cu peste 10 procente. Astfel, la primele ore ale dimineţii, lira a pierdut circa 18 cenți americani, fiind cotată sub nivelul de 1,35/dolar, pentru prima dată după 1985. Simultan, prețul aurului a crescut, ajungând la cea mai înaltă valoare din ultimii doi ani (170 de RON) iar prețul petrolului a scăzut cu circa 5% la nivelul piețelor asiatice.

Efectele Brexit în România

Poziția României, exprimată public prin vocea Preşedintelui Klaus Iohannis este una echilibrată, îndreptată mai ales către protejarea intereselor românilor care locuiesc şi muncesc în UK. Conform datelor oficiale, comunitatea românilor din UK numară, în 2016, peste 152.000 de persoane. Preşedintele a punctat necesitatea continuării parteneriatelor cu Marea Britanie, menţionând însă că UK nu va beneficia de statut privilegiat.  Pe de altă parte, Premierul a dat asigurări că impactul Brexit asupra economiei româneşti nu va fi unul semnificativ, şi că va fi unul pe care Guvernul României îl va putea gestiona fără probleme.

Conform declaraţiilor oficialilor români, performanţele economice ale României din ultimii ani nu vor fi afectate de Brexit, însă e nevoie de o redefinire a principiilor de funcţionare ale UE, astfel încât realizările sale să fie resimţite de fiecare stat, şi de fiecare cetăţean al statelor membre.

Astăzi însă, şocul ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană s-a resimţit la nivel economic. Astfel, toţi indicii Bursei de Valori Bucureşti (BVB), erau în scădere accentuată încă de la deschidere. Indicele BET al Bursei de Valori Bucureşti, care măsoară evoluţia primelor 10 companii listate, era în scădere cu 3,20% la ora 12:00. Indicele BET-FI, care măsoară evoluţia celor 5 Societăţi de Investiţii Financiare, era şi el în scădere.

Cursul valutar leu/euro de la Bucureşti a crescut cu 1% imediat după anunţul oficial al rezultatului referendumului din UK. Laora 13:00, cursul era cotat la Bucureşti la 4,5179 după ce, la un moment dat, atinsese 4,5650 lei/euro. Ca o reacţie la această depreciere, Banca Naţională, prin Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a dat asigurări că va diminua voltailitatea cursului leu/euro în zilele următoare, astfel încât leul să se păstreze puternic în raport cu alte monede.