Broșa reginei Maria, butonii Regelui Ferdinand, în licitație la Historic

Făuritorii de istorie au fost, dincolo de orice, oameni care și-au trăit durerile și bucuriile, care au plâns, au râs, au urât și au iubit.

• După 25 de ani, Burj Al Arab intră în renovare
• De la americani vine lumina…verde! Bogdan Ivan anunță redeschiderea Rafinăriei Petrotel deținută de ruși
• Peter Magyar: Vom suspenda serviciul de știri al presei publice
• Ce ar vota românii: AUR a ajuns să cumuleze cât PNL și USR la un loc, dar a scăzut față de ianuarie
• România a avut cândva 13 mari combinate de producție a îngrășămintelor chimice…

Conexiunea între prezent și trecut se face nu doar prin muzee, ci și prin casele de licitații. Historic este casa de licitații care, de această dată, și-a asumat rolul de punte între oamenii de azi și marile personalități de ieri.

Colecționarii vor avea ocazia ca luni, 24 mai, și miercuri, 26 mai, să intre în cursa pentru achiziționarea unor obiecte, multe dintre ele inedite, care au aparținut Casei Regale din România.

„România la 10 Mai. Ziua Regelui” este numele celor două evenimente organizate de Casa de Licitații Historic.

Iubitorii de istorie știu că la 10 Mai 1866, România îl proclama pe Carol de Hohenzollern domn și prinț al țării, alegând monarhia constituțională. Sub conducerea acestuia, România își câștiga independența de stat în 1878, urmând să se proclame Regat din 1881 și să continue, în felul acesta, ralierea la valorile occidentale. Statul român modern în care s-au dezvoltat instituțiile politice și culturale, infrastructura și economia, a fost o creație a dinastiei întemeiate în spațiul românesc la 10 Mai. În cele opt decenii de monarhie s-au succedat patru regi, iar realizările politice și culturale au rămas drept simboluri ale unei perioade încheiate brusc. Fotografiile inedite și documentele, decorațiile și bijuteriile, toate sunt mărturii ale unor timpuri uitate, în care ceremoniile publice, defilările și paradele militare, festivitățile, la care participau membrii familiei regale erau momente de sărbătoare ale întregii societăți.

Licitațiile vor avea loc la sediul casei Historic, iar modalitățile de participare la acestea sunt online, telefonic și prin ofertă scrisă.

Vă prezentăm o mică parte dintre obiectele ce vor fi scoase la licitație în cele două zile. Povestea din spatele fiecărui obiect dă valoare și, mai mult decât atât, creează acea conexiune între timpuri.

Regina Elisabeta a României, cunoscută și sub numele literar Carmen Sylva, era o prezență extraordinară în societatea românească sfârșitului de secol al XIX-lea. Era distinsă cultivată și, deși i se interzisese accesul în viața politică, s-a implicat în multe de acțiuni de binefacere.

Elena Văcărescu o descria foarte frumos pe prima regină a României în „Memorial în mod minor”:

„Carmen Sylva pășea așa cum alții dansează. Proza merge, poezia dansează, a spus dragul meu Paul Valery. Or, prin cea mai neînsemnată mișcare a trupului, Carmen Sylva crea proză poetică. Frumusețea ei ținea de o cadență tainică, în care trupul și sufletul i se îngemănau fără opintire”

Fotografia ce o înfățișează pe Regina Elisabeta,  a fost realizată după un clișeu. La mărirea acesteia, o parte din detalii s-au pierdut, astfel că fotograful a considerat necesar să le recreeze prin pictare. Tehnica utilizată este puncția, tehnică folosită frecvent în procesele de restaurare în artele plastice pentru reproducerea imaginii inițiale. 

În fotografie, regina Elisabeta poartă tiara creată de bijutierul Massin, din perle și diamante, primită din partea doamnelor de onoare în momentul căsătoriei cu regele Carol. Tiara a fost dăruită, ulterior, de către suverană, principesei Maria.

În biletul olograf ce însoțește fotografia este reprodus un citat despre iubire din poetul francez Pierre-Jean Béranger, fiind semnat olograf de către Elisabeta. Însemnarea este redactată cu cerneală neagră pe o coală colorată. 

Prețul de pornire în licitație este 700 de euro.

Această fotografie de epocă îi surprinde pe regele Carol I și pe regina Elisabeta într-o ipostază tandră. Sunt destul de rare astfel de fotografii.  Aceasta a fost realizată la întoarcerea regelui din Războiul de Independență. 

Alături de fotografie se păstrează înrămat un acrostih redactat olograf cu creionul de către regina Elisabeta pe o coală velină cu antetul reginei, fiind semnat în final cu pseudonimul Carmen Sylva.

Acrostichon. Auf unser Bett.

Kommst Du müd und traurig wieder,
Aus des Tages wildem Schallen,
Riesle Ruhe auf Dich nieder,
Leise, wie der Thau gefallen.

Es erdrücken Dich die Sorgen?
Lass sie beim begonn‘en Werke!
Ihm gehörst der neue Morgen,
Schlafe Du für neue Stärke!

All Dein Kämpfen, Weinen, Ringen,
Bangen sei für heut geschlossen.
Endlich ruhen Deine Schwingen,
Traumbefangen, schlafumflossen,
Hingegossen.

Carmen Sylva

Acrostih. Patului nostru

Când vii obosit și trist,
Ai în urmă-ți multă zarvă,
Rândul e să odihnești,
Liniștit, ca-n lin de rouă.

Ești de grijă apăsat?
Las-o lucrului să-i fie!
În a zorii zi iar fi-vei,
Și-acum somn să-ți dea tărie!

Ale tale lupte, lacrimi,
Bun sfârșit acum să aibă.
Este pace peste aripi,
Totul vis și văluri, valuri,
Harul nopții.

Carmen Sylva

Prețul de pornire al lotului este 700 euro.

Încă un crâmpei din viața de la curte: regina Elisabeta în sala de muzică a Palatului Regal din București.

Regina este surprinsă la pian, în timpul unui concert la care participă numeroși alți muzicieni printre care se află și tânărul George Enescu cu vioara în mână dirijând, orchestra formată din violonistul Grigoraș Dinicu, violoncelistul Dim. Dinicu, viitoarea pianistă Aurelia Cionca, cântăreața Maria Assan, harpista Elodia Coanda-Caselli.

Fotografia cuprinde o amplă însemnare olografă a reginei, reprezentând un citat din Vasile Alecsandri, din lucrarea „Muntele de foc”:

Începe pe loc a zice cu foc, Începe uşor a zice cu dor

Un cântec duios atât de frumos, Munţii că răsună,

Șoimii se adună, Codrii se trezescu, Frunzile şoptescu,

Stelele sclipescu, Şi-n cale s-opresc!

Însemnarea este semnată la final „Elisaveta”.

Titlul este însemnat olograf de către regină deasupra fotografiei „Cântecul la Regina”.

Fotografia se păstrează într-o ramă contemporană din lemn.

Prețul de pornire: 700 euro.

Și pentru că era o adevărată artistă, regina Elisabeta obișnuia să picteze calendare pentru membrii familiei.

Historic scoate la licitație calendarul anului 1899 pictat manual de către regina Elisabeta a României, care a adăugat câte o floare pentru fiecare lună a anului. Lunile cuprinse în cadrul calendarului sunt: Ianuarie, Februarie, Aprilie, Iunie, Iulie, Septembrie, Noiembrie, Decembrie.

Calendarul este compus din 9 file, fiind realizat într-o tehnică mixtă, guașă, acuarelă și ulei pe hârtie cerată.

Lucrarea cuprinde și un text olograf pe verso-ul paginii de titlu, semnat și datat 1899 de către suverană.

Preț de pornire 2000 euro.

Broșa cu cifrul reginei Maria a României este realizată din aur de 14 kt, decorată cu email alb și două pietre semiprețioase calcedonia blue.

Bijuteria a fost realizată, în 1920, în atelierul Joseph Resch Fils din București, de unde se păstrează cutia originală din catifea violet, poanson România. Dimensiunea broșei este 3,8 x 2,1; 7 x 5 x 2 cm.

Prețul de pornire este 1000 euro.

Eleganța și distincția nu erau doar atributele doamnelor. Casa de licitații Historic prezintă o pereche de butoni ai Regelui Ferdinand.

Butonii, cu cifrul principelui moștenitor Ferdinand al României, sunt realizați din aur de 14 Kt și platină, decorați cu 96 de diamante rose-cut de culoare GH (near colorless) și claritate VSI1(very slightly included) de 0,45 carate și 12 safire de 0.10 carate și claritate SI (slightly included), 8,51 g. Piesa a fost realizată printr-o tehnică mixtă, monograma a fost realizată manual, iar coroana atașată deasupra monogramei este turnată. 

Aceștia au fost realizați la atelier Sy & Wagner, în jurul anului 1900,, de unde se păstrează și cutia de vânzare originală din piele maro, poanson Berlin. 

Prețul de pornire: 1000 euro.

Aceasta este crucea principesei Maria, cea de-a două regină a României. Este un medalion din metal decorat cu o foiță subțire de aur și ornamente din email aplicate, decorată în stilul Art Nouveau cu cifrul principesei și cu data de naștere a acesteia, respectiv 29 Octombrie 1875. Tehnica de decorare cu porțiuni aurite și porțiuni cu un strat subțire de aur și email era cel mai frecvent utilizată în Toledo, Spania la începutul secolului al XX-lea.

Prețul de pornire: 500 euro.

Unul dintre punctele culminante ale licitației îl va constitui desigur o piesă rară: Ordinul Carol I în grad de Colan, care a fost instituit la data de 10 Mai a anului 1906, cu ocazia aniversării a 40 de ani de  domnie ai regelui Carol I.

Ordinul a reprezentat un proiect al partidului conservator de la acea vreme. Acesta a devenit cea mai importantă decorație românească care răsplătea serviciile aduse statului. Ordinul „Carol I” în grad de Colan putea fi acordat unui număr restrâns de persoane, pe lângă principii moștenitori ai familie regale române, acesta putea fi acordat pentru servicii deosebite aduse Regatului României de înalții demnitari, personalitățile de cultură, militarii români, cât și principilor străini sau altor oficialități. Numărul de membri care puteau primi gradul de colan a fost stabilit în primă fază la 5 persoane, apoi acesta s-a extins la 10.

Printre cei care au fost distinși cu Ordinul „Carol I” în grad de colan îi amintim pe: Alexandru Averescu, Constantin Prezan, P. P. Carp,  Gheorghe G. Cantacuzino, Nicolae Iorga, I. C. Brătianu, patriarhul Miron Cristea, D. A. Sturdza, Alexandru Vaida-Voevod, Nicolae Titulescu.

Lanțul din metal aurit, care se compune din 10 cartușe individuale sub formă de scut, realizate doar pe avers în relief din email de culoare roșie și albastră, care reprezintă stemele individuale a provinciilor românești Muntenia, Moldova, Oltenia, Dobrogea, precum și armele casei de Hohenzollern-Sigmaringen. Cele 10 cartușe sunt prinse între ele de 12 cifre ale regelui Carol I. Pe revers, suprafaţa metalului lanţului este lisă.

La mijlocul lanțului se află coroana de oțel a regilor României, realizată dintr-un metal argintiu umplut cu email roșu, de care a fost atașată crucea ordinului Carol I. Crucea este sub forma unei cruci treflate realizată dintr-un metal auriu, cu ambele suprafețe realizate în relief din email de culoare roșu-purpuriu; între brațele crucii emană pentru fiecare parte câte nouă raze inegale, aurite.

Pe avers este reprezentată o acvilă conturnată spre stânga, cu aripile întinse, care poartă pe cap o coroană, în cioc ține o cruce latină, iar între gheare are o sabie și un sceptru. Sub vultur este o bandă ondulată de aur, inscripționată: „Prin statornicie, la izbândă”. Vulturul poartă pe piept un medalion din argint aurit, pe care este reprodus în efigie portretul regelui Carol I orientat spre stânga, care are de-o parte și de alta a capului ramuri de laur. Acvila poartă între arme o bandă ondulată dintr-un metal auriu, pe care a fost inscripționat, cu litere emailate albastre: „Prin statornicie la izbândă”. Pe revers, în centrul crucii avem unui medalion ușor bombat, în centrul căruia a fost reprezentat cifrul aurit al regelui Carol I, înconjurat de un cerc din email albastru pe care este inscripționat „1866 – 10 Mai – 1906”.

Lanţul se încheie la spate printr-un cartuş mare sub forma unui scut traforat, cu o suprafață granulată, peste care a fost aplicată acvila românească, încoronată, armată și cruciată, cu aripile desfăcute realizată din argint. 

Prețul de pornire: 20.000 euro.

Pentru cei care sunt pasionați de un alt fel de istorie a presei, pot achiziționa o serie de ediții tipărite cu ocazia momentelor dramatice prin care Casa Regală a trecut.

Publicația „Universul”, 28 Septembrie 1914, titrează pe prima pagină, într-o ediție specială, „Moartea M. S. regelui Carol I” care a avut loc pe 27 Septembrie, la Sinaia.

Ceremonia de îmmormântare a avut loc la Sinaia.

Vestea morții este prezentată cu profund regret: „Sunt dureri în fața cărora rămâi mut. Aceasta e și durerea noastră.”

„Capitala țării își pleacă astăzi cucernic fruntea pentru cea din urmă oară în fața făpturii eterice, în fața Celei care a fost cea mai bună, cea mai iubită, cea mai desăvârșită dintre regine.”, scria Universul pe pagina 1, la 25 iulie 1938.

Publicația „Universul”, Anul 55, Nr. 194 din 20 Iulie 1938, titrează pe prima pagină „Țara în mare doliu – a murit M. S. regina Maria” și își transmite condoleanțele către familia regală, prezentând tristul eveniment din ziua de 18 Iulie ca pe „una dintre cele mai mari dureri” care îndoliază țara.

După această veste, a fost oficiată o slujbă religioasă de către Î. P. S. Patriarhul Miron Cristea la mânăstirea Sinaia, pe 18 Iulie, și tot „orașul a îmbrăcat haină de doliu”. În ziua de 24 Iulie va a avea loc ceremonia de înmormântare.