Buzoianu nu înțelege de ce ar trebui să demisioneze, ministerul Mediului îi ia apărarea, iar șeful sindicatului din Apele Române se roagă ca OMV să nu ne dea în judecată

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a preluat modelul șefului său, premierul Ilie Bolojan, și a decis să nu dea curs invitației de a se prezenta la Comisia Economică, Industrii și Servicii din Senat, unde urma să fie audiată în legătură cu dezastrul de la Paltinu.

• Roman Gofman a devenit noul director al Mossad. Netanyahu: Ridică-te și strălucește!
• Prof. Mariana Badea revine cu „Bumerang de manele… lingvistice”
• Generalul Gheorghiță Vlad: Resping toate acuzațiile! Nu pot ignora faptul că afectarea imaginii conducerii instituției Statului Major al Apărării într-un asemenea moment produce efecte care depășesc persoana mea
• Sindicaliștii din TVR amenință cu greva generală. Adriana Săftoiu, acuzată că dorește eliminarea drepturilor angajaților
• Ștefan Avrămescu, AUR: Atâta vreme cât nu suntem parte a unui guvern, nu înţelegem de ce să-l votăm

„Trebuie demiși de urgență!”

Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, consideră că Ilie Bolojan are „răspunderea” de a o demite pe Diana Buzoianu, ministrul Mediului, în contextul crizei de apă potabilă din județele Prahova și Dâmbovița. De asemenea, Zamfir afirmă că și directorul general al Administrației Naționale „Apele Române”, Florin Ghiță, trebuie demis de urgență.

„Așadar, PSD nu mai cere, și vă asigur, demisia doamnei ministru. Din acest moment, răspunderea este strict la prim-ministru, care are, în momentul ăsta, toate elementele pe masă. Dacă domnul Bolojan, în continuare, cauționează un ministru care în acest moment este lipsit de orice autoritate, acest ministru nu mai poate gestiona sub nicio formă treburile la Ministerul Mediului, cum nu le mai poate gestiona nici președintele Ghiță… Așadar, de urgență, cei doi pe care i-am menționat, doamna Buzoianu și președintele Autorității Naționale Apele Române, trebuie să plece urgent din funcție. Și, repet, nu mai este doar decizia doamnei ministru de a demisiona, este răspunderea prim-ministrului Bolojan să o demită urgent pe doamna ministru”, a declarat Zamfir.

Declarația lui Zamfir a venit după încheierea audierilor din Comisia economică a Senatului, comisie de la care ministrul Mediului a absentat. În cadrul comisiei au fost audiați specialiști care au prezentat cauzele tehnice de la barajul Paltinu care au condus la sistarea alimentării cu apă.

„Am solicitat această audiere la Comisia economică a Senatului tocmai pentru că am ajuns într-o situație critică. Sunt peste 100.000 de oameni care astăzi nu au apă potabilă. Am auzit zilele trecute o solicitare a doamnei ministru al Mediului de demisie a doi directori din cadrul structurii Ministerului Mediului. Am dorit să vedem care a fost implicația domniilor lor și care este vina imputată în legătură cu acțiunea pe care trebuiau să o întreprindă. După două ore jumate de discuții, lucrurile s-au limpezit din punctul nostru de vedere. Toată lumea de la nivelul Ministerului Mediului știa foarte bine ce se întâmplă la Barajul Paltinu. Așadar, doamna ministru a mințit cu bună-știință”, a afirmat Zamfir.

Documentele care infirmă minciuna

În loc să fie nevoită să explice greșelile în lanț (ale altora, firește), Diana Buzoianu a preferat să-și exprime opiniile și să se apere la postul de televiziune Digi24. Buzoianu nu înțelege de ce PSD cere cu insistență demisia ministrului Mediului.

„Pot să înțeleg politic atacul, dar care este rațional argumentul, în afară de faptul că nu ne place de USR?”, a întrebat Buzoianu.

O serie de documente, care au apărut ieri în spațiul public, dovedesc că ministrul Mediului știa foarte bine ce urmează să se întâmple, care sunt riscurile. Minciuna reiterată obsesiv în toate declarațiile publice ale Dianei Buzoianu este infirmată de documentul semnat de proprii subalterni.

Iată ce scrie jurnalistul Dan Andronic, după ce a analizat documentele.

„Gravitatea situației a fost subliniată în termeni duri în documentele semnate de oficiali. O adresă a Administrației Bazinale de Apă Buzău-Ialomița avertizează că, în prezent, cele două goliri de fund, care echipează barajul Paltinu, sunt blocate, iar alimentarea cu apă se poate realiza doar prin centrala hidroelectrică (CHE Paltinu).

Mai mult, participanții la ședință, inclusiv reprezentantul Ministerului Mediului, au recunoscut oficial existența unui risc iminent privind întreruperea alimentării cu apă pentru populație și industrie.

Tocmai din acest motiv, s-a decis demararea procedurilor pentru emiterea unei Hotărâri a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență (CJSU), pentru a permite realizarea lucrărilor în regim de urgență.

De asemenea, riscul creșterii turbidității apei – care afectează calitatea apei potabile – a fost menționat explicit în documente: În perioada de coborâre a nivelului în lac… există riscul creșterii turbidității apei evacuate din acumulare.

Minciuna are picioare scurte.

Afirmația ministrului Diana Buzoianu că nu cunoștea riscurile golirii barajului este infirmată de semnăturile propriilor subalterni. Ministerul Mediului a fost parte activă la decizia de a coborî nivelul apei, fiind pe deplin conștient că infrastructura critică este compromisă (ambele goliri de fund blocate) și că există un risc major pentru alimentarea cu apă a județului Prahova.

Documentele arată o coordonare tehnică detaliată între Apele Române, Hidroelectrica și Ministerul Mediului, lăsând fără acoperire declarațiile politice de neștiință.”, a explicat Andronic.

Apărarea

Apariția documentelor în cauză a creat o mică fisură în imaginea ministrului USR. Drept urmare, apărarea a intervenit astăzi. Ministerul Mediului a transmis un comunicat prin care se încearcă aruncarea responsabilității în curtea ESZ, operatorul care tratează apa pentru consum. În comunicat, Ministerul afirmă clar că sunt „false” afirmațiile potrivit cărora s-ar fi știut că populația va rămâne fără apă.

„În ultimele ore au apărut în spațiul public interpretări greșite și afirmații neadevărate privind documentele tehnice elaborate în lunile octombrie și noiembrie, în contextul situației de la barajul Paltinu. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor clarifică oficial conținutul acestor documente și responsabilitățile instituțiilor implicate.

1. Despre minuta întâlnirii tehnice din 22 octombrie 2025

Documentul prezentat în presă este minuta unei întâlniri tehnice desfășurate la barajul Paltinu între ANAR, ABA Buzău–Ialomița, SGA Prahova, Hidroelectrica, CONSIB, specialiștii firmei de scafandri și operatorul de apă ESZ Prahova.

În această ședință, specialiștii au constatat că lucrările de remediere la GF2 pot determina, temporar, o creștere a turbidității în apa brută care ajunge la Stația de Tratare Voila.

În niciun moment, operatorul ESZ Prahova, singura instituție care tratează apa pentru consum, nu a informat participanții și nu a transmis MMAP că o astfel de creștere a turbidității ar putea conduce la imposibilitatea de a trata apa și, implicit, la întreruperea alimentării cu apă potabilă.

Deși avea obligația legală și profesională de a anunța orice situație care pune în pericol continuitatea tratării apei, ESZ Prahova:
– nu a semnalat riscurile pe care le invocă astăzi,
– nu a prezentat limitele tehnologice ale stației de tratare,
– nu a informat că turbiditatea ridicată ar face imposibilă tratarea,
– nu a activat nicio măsură de prevenție (rezerve, acumulări tampon, surse alternative).

Afirmația că MMAP știa că populația va rămâne fără apă este falsă. Documentul din 22 octombrie nu conține nicio avertizare, observație sau notă semnată de operatorul ESZ Prahova privind imposibilitatea tratării apei în caz de creștere a turbidității, deși este singura structură care avea responsabilitatea exclusivă de a semnala incapacitatea de potabilizare.

2. Despre Hotărârea nr. 9 a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Prahova (6 noiembrie 2025)

Documentul CJSU citat în presă se referă strict la riscul operațional generat de avaria la golirea de fund GF2, cauzată de incidentul tehnic din 17 iunie 2025.

Hotărârea nu avertizează asupra unui risc de întrerupere a alimentării din cauza coborârii nivelului apei în urma lucrărilor pentru lacul Paltinu, ci asupra unui risc de întrerupere a alimentării cu apă potabilă dacă nu ar fi fost realizată această lucrare.

CJSU a recunoscut o situație GENERATOARE de urgență, legată exclusiv de:
– imposibilitatea intervenției tehnice la GF2,
– riscul pentru siguranța barajului dacă lucrările nu se fac,
– obligativitatea reparării instalației avariate.

Acest document nu precizează că ESZ Prahova ar fi avertizat sau ar fi solicitat vreo măsură privind riscul populației de a nu mai avea acces la apă potabilă.

3. Ce responsabilități reveneau operatorului de apă ESZ Prahova?
Reamintim că operatorul avea obligația legală și contractuală de a:
– menține rezerve minime de apă (BAC-ul nefuncțional din 2017),
– raporta imediat orice limită tehnologică a stației,
– evalua impactul turbidității asupra procesului de tratare,
– informa MMAP, ANAR și autoritățile locale în cazul unei posibile întreruperi,
– activa surse alternative.
Niciuna dintre aceste obligații nu a fost îndeplinită.

Acest context tehnic arată limpede că afirmațiile apărute în presă, potrivit cărora ministerul ar fi cunoscut riscul opririi alimentării cu apă și ar fi ignorat avertismente, sunt false. Ba mai mult, reprezentanții ministerului mediului au întrebat expres dacă există acest risc, în mai multe ședințe tehnice și au primit asigurări de la toate autoritățile din subordine de la nivel local că nu există riscul populației de a nu mai avea acces la apă.

ESZ Prahova, instituția responsabilă de tratarea și furnizarea apei, nu a transmis că turbiditatea crescută ar putea face imposibilă operarea Stației Voila.

Ministerul va continua să prezinte public toate documentele relevante și a dispus verificări prin Corpul de Control pentru a clarifica responsabilitățile care au condus la această situație. ”, se arată în comunicatul Ministerului Mediului.

În aceeași notă, Diana Buzoianu a declarat pentru Digi24 că responsabilitatea trebuie dusă „acolo unde experții au dat niște răspunsuri total eronate”.

„Pe absolut toate documentele publice reiese foarte clar că în niciun moment Ministerul nu a fost informat, ba chiar a pus întrebări exprese dacă există riscul de limitare a apei la populație și de fiecare dată a primit asigurări de la nivel local. Trebuie să ducem responsabilitatea acolo unde experții au dat niște răspunsuri total eronate”, a spus Buzoianu la Digi24.

„Ferească Dumnezeu să ne dea în judecată!”

Președintele Sindicatului Mureșul din Apele Române, Cornel Brișcaru, a explicat pentru Q Magazine în ce situație ne aflăm în acest moment.

„De astfel de proceduri nu se ocupă societățile comerciale, indiferent de patrimoniul pe care-l au. Barajul Paltinu este la ANAR, deci responsabilitatea nu e la ESZ. Or fi având și ei vina lor poate, dar nu în acest caz. Ceea ce se întâmplă acum este un fel de aruncarea mingii la jucători care nu sunt pe teren.

Ministerul Mediului și Apele Române trebuie să-și asume responsabilitatea. Ignorarea specialiștilor în domeniu și luarea deciziei doar pe bază de politică ne-au adus în această situație. Era previzibil ca în cazul scăderii nivelului atât de mare al apei din baraj să ducă la o astfel de situație. Ca să procesezi apa, ea nu trebuie să fie plină de mâl. Mâlul nu se potabilizează, ci apa. Situația de la Paltinu a fost generată de prostie în stare pură și de incompetență. Pentru asta trebuie să plătească.

Vă întreb, Moșteanu – care nu a afectat pe nimeni – de ce a plecat din funcție în 24 de ore, în timp ce Buzoianu – care a afectat prin deciziile ei 130.000 de oameni – nu pleacă? Țara asta este strâmbă!

Pe de altă parte, trebuie să vă spun că Apele Române au obligația contractuală să asigure OMV-ului nivel de apă.

Ferească bunul Dumnezeu să ne dea OMV în judecată pentru o săptămână de oprire a activității centralei de la Brazi. Cine va plăti factura?

Până nu se va scoate politicul din aceste instituții de importanță majoră situația nu se va îmbunătăți. Gândiți-vă că actualul director general numit la ANAR, Florin Ghiță, nu este de profesie inginer, cu atât mai puțin inginer hidrotehnic. El a ocupat, în mod uluitor, o poziție de inginer-șef într-o structură teritorială din ape fără să fie inginer. Această nepotrivire flagrantă între pregătirea profesională și responsabilitățile funcției arată lipsa de respect a decidentului politic față de importanța strategică și complexitatea tehnică a domeniului, de necesitatea ca în astfel de posturi să fie numiți oameni cu solide cunoștințe în acesta, în astfel de locuri nu este permisă calificarea la locul de muncă. În astfel de poziții, deciziile sunt direct legate de siguranța oamenilor, a barajelor sau digurilor, de gestionarea debitelor, de protecția resurselor de apă și de prevenirea inundațiilor; ele nu pot fi lăsate pe mâna unor persoane fără formarea necesară.

Este foarte posibil ca într-un viitor nu foarte îndepărtat să constatăm că evenimentul de la Paltinu a fost parfum. Sunt baraje, de 40, 50, 60 de ani, care nu au fost puse în siguranță. Va fi o nenorocire, dacă nu se acționează cât mai repede. Dacă nici asta nu e siguranță națională, atunci ce e?”, a declarat pentru Q Magazine Cornel Brișcaru.

Cronologia crizei

Oficial, totul a început în 17 iunie 2025.

În 18 septembrie scafandrii constată înfundarea cu sedimente la Paltinu.

În 22 octombrie, a avut loc o ședință de urgență la Paltinu. Au participat Ministerul Mediului, Apele Române și Hidroelectrica. De asemenea, comisia de la Paltinu decide continuarea evacuării apei din lac.

La o săptămână după ședință, în 29 octombrie, Apele Române avertizează că există riscul creșterii turbidității.

Prefectul județului Prahova avertizează, la 6 noiembrie, asupra riscului de contaminare a apei.

În 26 noiembrie, Diana Buzoianu liniștește populația spunând că nu este niciun pericol.

Începând cu 28 noiembrie și până în 30 noiembrie, ploile au lovit puternic zona, ceea ce a dus la umplerea barajului cu aluviuni.

În 30 noiembrie se oprește livrarea de apă către populație.

De ziua Națională, Apele Române cer declararea situației de urgență.

În 2 decembrie, termocentrala de la Brazi a fost închisă din cauza lipsei de apă.