„Cabaret Voltaire la Ein Hod”, eveniment dedicat Centenarului Dada

Institutul Cultural Român de la Tel Aviv, în colaborare cu Institutul Francez din Israel, Muzeul Janco Dada, Editura Transignum din Paris și Asociația Scriitorilor Israelieni de Limbă Franceză, prezintă marți, 22 noiembrie 2016, ora 19:30, la Muzeul Janco Dada din Ein Hod, evenimentul-performance „Cabaret Voltaire la Ein Hod”, potrivit icr.ro.

„Cabaret Voltaire”, nume sub care un grup de artişti şi scriitori întemeiază pe 5 februarie 1916, la Zürich, Elveţia, un centru pentru distracţia artistică. Ideea de cabaret presupunea că în fiecare zi artiştii oaspeţi vor realiza prestaţii muzicale, literare sau artistice – în general -, şi vor propune, indiferent de orientarea lor politică, sugestii şi idei noi.

Evenimentul va avea loc în limbile franceză și ebraică și este dedicat celebrării Centenarului Dada. România va fi reprezentată în program de Nicolae Tzone, poet, traducător și directorul Editurii Vinea, și Ioana Tomșa, performer, artist vizual și colaborator al Editurii Transignum din Paris.

În cadrul programului de evenimente care celebrează inaugurarea Cabaret Voltaire și nașterea mișcării Dada, pe 5 februarie 1916,  va avea loc, în zilele de 23, 24 și 26 noiembrie 2016, la Teatrul Cameri din Tel Aviv, „Books on stage” – festival de lecturi de proză în limba franceză, la care vor participa Ioana Tomșa (în data de 23 noiembrie) și francezii Sylvie Testud, Samir Guesmi, Serge Pey, Chiara Mulas și Nathalie Azoulai.

Ioana Tomșa, performer și artist vizual, crează și activează în prezent la Paris. Colaborator al Editurii Transignum, Ioana Tomșa a susținut performances atât în Franța, cât și în România, printre acestea fiind: „Symphonie plastémique” – texte de Davide Napoli,  „Larmoire des textes” – poeme de Hélène Cixous, „Le Train” – lectură-performance a poemului omonim semnat de Shizue Ogawa, „5 Chansons” – poeme de Jean-Dominique Rey, „După Cădere” –  după un concept de Wanda Mihuleac și Alain Snyers.  În prezent se află în pregătire performance-urile : „Arretez vos conneries” și „FO – vrai et faux” – după un concept de Wanda Mihuleac.

Nicolae Tzone, poet, critic literar și membru al Uniunii Scriitorilor din România, s-a născut la 10 mai 1958, în Malu, jud. Giurgiu. De formaţie ziarist, Nicolae Tzone a renunţat la journalism în favoarea literaturii și a cercetării literare. În prezent este doctorand la Facultatea de Litere a Universității din Bucureşti, cu lucrarea Geo Bogza şi avangarda română. Este editor al revistelor culturale „Aldebaran – caietele Ion Vinea”,  „Incursiuni în avangarda literară şi artistică” şi „Facla literară”. Din anul 1991 este directorul Editurii Vinea, și din 1999 al  Institutului pentru Cercetarea Avangardei Româneşti şi Europene. 

Mişcarea Dada, o formă de artă ce însemna hazard şi scufundare în inconştient şi miza pe improvizaţie. Dadaismul semnifica respingerea sensului limbajului văzut ca artificial, incapabil să arate sensul real al vieţii şi avea să fie punctul de pornire al unui capitol extrem de important din arta secolului XX.

Principalul ideolog al dadaismului a fost Tristan Tzara, un tânăr român plecat la studii la Zürich în anul 1915, care s-a alăturat altor artişti veniţi din toată Europa pentru a anima celebrul Cabaret Voltaire, locul unde s-a născut această formă de revoltă numită Dada.

Tristan Tzara

Cele mai cunoscute texte dadaiste ale lui Tzara, sunt: „La Première Aventure céleste de Monsieur Antipyrine” (Prima aventură cerească a domnului Antipyrine) – în 1916 şi „Vingt-cinq poèmes” (Douăzeci şi cinci de poeme) – în 1918, respectiv manifestele mişcării: „Sept manifestes Dada” (Şapte manifeste Dada) – în 1924.

În anul 2011, Editura Flammarion a publicat un impresionant volum de 1740 de pagini conţinând opera completă a celui care a instrat în istoria culturii europene cu pseudonimul Tristan Tzara, numele său real fiind Samuel Rosenstock – născut la 16 aprilie 1896, la Moineşti, lângă Iaşi, într-o familie cu origini evreieşti.

Anul centenar al mişcării Dada a început la Strasbourg cu o expoziţie de excepţie dedicată lui Tristan Tzara şi declarată „de interes naţional” de autorităţile franceze, fiind  prima mare expoziţie consacrată unui perturbator cultural profesionist.