Cadoul pentru infractorii economici

Infractorii economici s-au văzut cu pedepse reduse și, deja, s-au adaptat noii legi. Reușesc să cadă la pace cu cei prejudiciați și scapă astfel de pedeapsă. Este noul Cod Penal o primă de încurajare pentru infractorii economici?

Potrivit specialiștilor consultați de Q Magazine, noul Cod Penal are un rol de prevenție a săvârșirii infracțiunilor economice, chiar dacă pedepsele se reduc. Apar și sancțiuni noi dar și posibilitatea împăcării părților și retragerea plângerii prealabile, lucru care poate duce la stingerea plângerii penale.
„În noul Cod, principalele infracțiuni legate de insolvență – bancruta frauduloasă, abuzul de încredere prin fraudarea creditorilor – necesită plângere prealabilă, spre deosebire de vechea reglementare, ceea ce înseamnă că partea vătămată trebuie să reacționeze prin formularea plângerii într-un termen de maxim trei luni de la data la care a aflat despre săvârșirea faptei”, a declarat avocat dr. Antoniu Obancia, partener Zamfirescu Racoti & Partners, pentru Q Magazine.

Trendul prevenției

„Înșelăciunea, nava amiral a infracțiunilor contra patrimoniului comise prin nesocotirea încrederii, a cunoscut o scădere a pedepsei de la 10 la 20 ani închisoare (dacă paguba depășea 200.000 lei) la o pedeapsă de 6 luni până la 3 ani de închisoare, indiferent de pagubă, sau 1-5 ani, dacă s-au folosit mijloace frauduloase. Se poate «scăpa» de pedeapsă fie prin prescripție, fie prin împăcarea părților. Dosare mai vechi de 10 ani pot fi considerate prescrise. Fapte mai vechi de cinci ani, nereclamate încă, nu mai pot fi reclamate. Pedeapsa aplicată delapidării a scăzut de la un regim de pedeapsă de 10-20 de ani de închisoare (dacă paguba depășea 200.000 lei) la o perioadă de 2-7 ani în varianta-tip a infracțiunii, cu variații în plus, dacă paguba depășește 2.000.000 de lei, sau o perioadă mai scurtă, în funcție de calitatea autorului de funcţionar privat, nu public”, a adăugat Obancia.

S-a trecut de la un Cod Penal cu scop represiv la un Cod Penal cu scop preventiv, acesta din urmă fiind considerat a răspunde mai bine necesităților moderne de politică penală, a adăugat Obancia. El a menționat că există și în Noul Cod Penal dispoziții mai severe decât în vechiul Cod. De exemplu, noul Cod îi pedepsește mai aspru pe cei care săvârșesc mai multe infracțiuni, fie înainte de a fi condamnați definitiv pentru una dintre ele, fie în stare de recidivă.

„Asemenea regim este de natură să descurajeze cariera infracțională. Noul Cod Penal trebuie privit împreună cu Noul Cod de Procedură Penală. Logica noului sistem trebuie înțeleasă din perspectiva celor tentați să comită fapte penale că este mai degrabă probabil să fie pedepsiți, chiar cu pedepse mai mici, dar progresiv mai mari pentru repetarea faptelor, decât să existe, virtual, pedepse mari dar puțin probabile sub aspectul promptitudinii aplicării. Sigur, promptitudinea aplicării de pedepse, chiar mici, rămâne o trăsătură care se va verifica prin evoluția practicii judiciare. Dezavantajul constă într-o eventuală înțelegere greșită a acestei logici, anume scăderea pedepselor să fie privită ca o primă de încurajare”, a declarat Obancia pentru Q Magazine.

Blamul public te scoate din piață!

În domeniul infracțiunilor economice contează mai puțin gravitatea sancțiunii, ci blamul public pe care-l primește cel care săvârșește infracțiunea economică și care îl exclude efectiv din mediul de afaceri, a declarat avocatul Gheorghe Piperea pentru Q Magazine.

„Cum se poziționează mediul de afaceri față de un avocat care mai întâi este condamnat cu suspendare și față de care este luată o măsură de eliberare sub control judiciar, pentru implicare în acte de corupție? Reacția pieței este extrem de negativă chiar dacă sancțiunea este mai ușoară, pentru că statul, autoritățile, băncile vor ține la distanță un asemenea avocat care poartă blamul unei condamnări publice. Un șef de bancă, acționar majoritar, care a fost condamnat penal, nu doar că a fost exclus practic din mediul de afaceri, dar dreptul lui de proprietate la banca respectivă nici nu a mai contat, pentru că BNR a spus că se face o fuziune în contra voinței acestui acționar. Gândiți-vă la acei practicieni în insolvență care, pentru a li se reduce pedeapsa penală, au denunțat acea dare de mită. Ei sunt în totalitate excluși din piață, pentru că nicio bancă, niciun stat, ș.a.m.d. nu-i va mai pune vreodată administratori judiciari, pentru că suspiciunea este că ei nu au făcut doar fapta pe care au denunțat-o, au făcut și alte fapte în trecut și pot să facă și în viitor”, a exemplificat Piperea.

„Nu ar trebui să vă temeți de această reducere de pedeapsă, ci ar trebui să vă temeți de tergiversarea procedurilor, de tot felul de motive pentru care niște proceduri încep acum și se termină peste 4-5 ani”, a precizat Piperea.

Sancțiuni pentru înșelarea încrederii

În noul Cod Penal au apărut sancțiuni noi, ne-a mai spus Piperea. De exemplu, cea de înșelare a încrederii, de speculare a stării de nevoie de către un  creditor față de un debitor, faptă prin care îi induce o stare de ruină, de victimizare. „Este vorba de situațiile în care o bancă sau o societate de leasing, știind că are dependența asigurată a creditorului pe 25 de ani, va face în așa fel încât să stoarcă cât mai mult de la respectivul, în așa fel încât să-l aducă în stare de ruină, doar că ruina aceasta poate să afecteze și banca. Gândiți-vă la situația celor probabil un milion de faliți din România, persoane fizice, care sunt nu doar faliți într-o situație de ruină, de nefericire personală, ci provoacă și costuri foarte ridicate băncilor cu acele provizioane care se constituie”, a precizat Piperea.

Infracțiunile de bancrută simplă și bancrută frauduloasă au fost mutate din Legea insolvenței în Codul Penal. În Legea insolvenței, infracțiunile se pedepseau la acțiunea penală cerută din oficiu de procuror. Acum, în noul Cod Penal, se impune o plângere prealabilă din partea victimei prejudiciului. În insolvență există o infinitate de victime, care sunt fie organizația sau comitetul creditorilor, fie se manifestă individual în procedură prin diversele contestații.

„Da, este un aspect pozitiv. Eu în 15 ani nu am văzut o astfel de sancțiune penală pentru bancrută simplă sau bancrută frauduloasă. Poate odată cu sugestia aceasta în noul Cod Penal, la adresa victimelor prejudiciului, vor apărea și astfel de sancțiuni. Dacă vor apărea, atunci lucrurile sunt extrem de grave pentru debitori și pentru bancrutar, dar și extrem de bine poziționate pentru creditor. Pentru că un infractor condamnat pentru bancrută frauduloasă, după cele 6 luni – 5 ani de pedeapsă, nu mai poate zece ani să facă afaceri nici în nume propriu, nici în calitate de fondator de societăți, nici în calitate de administrator. Se curăță timp de zece ani mediul de afaceri de astfel de scurt circuite fiscale”, a precizat Piperea.

El a spus că de reducerea pedepselor din noul Cod Penal se vor bucura fostul preşedinte al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) Dan Radu Ruşanu și omul de afaceri Ilie Carabulea, acuzați de acte de corupție în dosarul „Carpatica”. Peste 20 de escroci specializaţi în înşelăciuni prin metoda „Accidentul” au scăpat de urmărire penală după ce s-au folosit de noile prevederi ale Codului Penal şi s-au împăcat cu victimele, cărora le-au dat înapoi banii, potrivit Poliției.