Cât de dor le este românilor de „geniul din Carpați”?

Dintre liderii cu care țara noastră s-a confruntat în cei aproximativ 42 de ani de comunism, niciunul nu este mai cunoscut decât ultimul dintre ei și, în același timp, primul președinte al României: Nicolae Ceaușescu.

În ziua de 26 ianuarie 2018, Ceaușescu ar fi împlinit 100 de ani, în condițiile în care ar fi trăit atât de mult. Numeroase articole din presă arătau că președintele „mult-iubit” suferea de diabet și complicații ale acestei boli, ceea ce nu i-ar mai fi garantat mai mult decât câțiva ani.

Și astăzi s-au adunat câțiva „nostalgici” la mormântul cuplului dictatorial, de la Cimitirul Ghencea Civil, din București, unde au vorbit despre vremurile demult trecute. În perioada comunismului, ziua de 26 ianuarie era celebrată cu manifestații publice.

sursă foto: Adevărul

Ceaușescu… reales?

Ceaușescu a fost iubit de popor, dar și disprețuit, apoi regretat după moartea sa. Statisticile realizate după Revoluția din decembrie 1989 arată că Nicolae Ceaușescu ar fi votat de 43% din respondenți (n.r. sondaj IRES – Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – din 2016), dacă ar candida la funcția de președinte, în timp ce 52% consideră că Partidul Comunist Român este superior celor din prezent.

Citește și: Felul inedit în care comuniștii au încercat să pretindă că nu există Crăciunul

Un alt sondaj IRES, de data aceasta din 2010, relevă că peste 90% din românii intervievați consideră că soții Ceaușescu ar fi trebuit să aibă parte de un proces corect și în jur de 60% regretă moartea primul președinte al României.

Părerile împărțite despre Revoluție

Aproximativ 15% din cei care au participat la sondaj consideră că Revoluția va rămâne un eveniment negativ în istoria țării, în timp ce 60% consideră că Revoluția va rămâne un eveniment pozitiv.

sursă foto: Sputnik.md

Nu în ultimul rând, taberele sunt împărțite între cei care acuză că Revoluția din 1989 a fost o lovitură de stat și cei care spun că a fost o „revoltă autentică a maselor”, explică jurnaliștii de la Hotnews, grupurile fiind la egalitate cu câte 45% din respondenți.

Citește și: „Azi în Timişoara, mâine-n toată ţara!” Au trecut 28 de ani!

În ciuda „nostalgicilor”, date ale INSCOP Research, din anul 2014, arată că în anii post-decembriști, românii au avut mai multă libertate decât în comunism, sunt de părere 81,6% din cei întrebați. Totodată, 60,5% din români cred că acum se trăieşte mai prost decât înainte de Revoluție.

De ce îl regretă românii pe Ceaușescu?

Psihologul Cezar Laurențiu Cioc a comentat pentru cotidianul Libertatea despre motivele pentru care românii îl regretă pe Ceaușescu. Aproape în fiecare situație este vorba despre o locuință primită de la stat, un loc de muncă garantat și remunerația lunară din care „îți ajungea să trăiești”.

Locuința este una dintre cele mai importante valori ale românilor, consideră psihologul Laurențiu Cioc, motiv pentru care siguranța repartizării unui apartament sau a unei garsoniere este principalul argument pentru aprecierea valorilor socialiste. Totodată, stabilitatea financiară oferită de un loc de muncă garantat după terminarea studiilor e alt motiv pentru care cei mai mulți „nostalgici” îl regretă pe Ceaușescu.

Citește și: Ceaușescu de Crăciun în rolul românului tradițional

La acești factori se adaugă și ritmul accelerat al construcțiilor de orice fel (fabrici, uzine, blocuri, baraje, cariere de exploatare, sisteme de irigații și multe altele), care nu ar fi fost posibile fără implicarea masivă a clasei muncitoare, a deținuților și a armatei. Pe scurt, mâna de lucru era numeroasă și ieftină.

Totodată, unii români îl consideră pe Ceaușescu un „mare patriot”. Mai mulți oameni trecuți de 50 de ani, întrebați de jurnaliștii de la Libertatea, au spus că duc dorul liniștii din perioada comunismului, atunci când „erau alte criterii de selecție” și „altfel erau oamenii”.

Românii se confruntau cu neajunsuri!

Există, totodată, destui care nu regretă trecerea comunismului. Un bărbat citat de Libertatea se plângea de programul foarte strict la muncă, spunând că șefii nu admiteau întârziere. Totodată, altă persoană povestea despre pregătirile pentru parade, pentru care erau mobilizați mulți oameni, fie în timpul programului de muncă, fi în timpul liber.

sursă foto: Știrile ProTV

Publicația România Liberă a prezentat o analiză complexă cu 25 de măsuri prin care Ceaușescu a privat populația de anumite drepturi, libertăți și plăceri.

Citește și: RAPPS a deschis pentru prima dată buncărul antiatomic al lui Ceaușescu din Palatul Primăverii

În primul rând, lipsa unor produse de bază din alimentare, mai ales după anii 1980-1981, a dus la accentuarea fenomenului de mită. Se spune despre faimosul cartuș de țigări Kent că te scotea din orice încurcătură, iar în Ardeal, echivalentul erau… cuțitele și pixurile.

Portocalele și bananele erau o raritate, iar cei care făceau rost, le păstrau pentru „sărbătorile de iarnă”.

Televiziune cu porția

Programul la televizor ajunsese să fie doar de două ore, cu știri despre realizările lui Ceaușescu sau câte un film străin, de obicei din Coreea de Nord. Și aici erau destui români care reușeau să prindă emisia vecinilor din Bulgaria, unde programul TV era mai bun. În noaptea de Revelion, în schimb, programul era mult mai lung și postul de televiziune național reda scenete umoristice și muzică de calitate.

Totodată, Ceaușescu începuse să impună o rație la benzină. El a decretat că circulația mașinilor se va desfășura alternativ în fiecare duminică: într-o săptămână aveau drept de circulație șoferii cu mașini cu număr de înmatriculare cu soț, iar în cealaltă erau mașinile fără soț.

Citește și: Ceauşescu, comemorat la Cimitirul Ghencea, de ziua sa de naştere

Și raționalizarea hranei a alimentat sentimentul revoluționar al românilor. Pâinea și alte alimente de bază erau fixe, în fiecare lună, cantitățile fiind raportate la nr. de membri dintr-o familie. Aici apar acele cartele pentru raționalizarea hranei, cu care s-a confruntat și în primii ani ai comunismului, după cel de-al Doilea Război Mondial.

O invenție cel puțin ciudată, prin care autoritățile voiau să impună consumul anumitor produse, fie alimentare sau culturale, era oferta de „1+1”. Astfel, cafeaua trebuia să o cumperi la pachet cu ghearele de pui, iar o carte trebuia să o achiziționezi împreună cu una de propagandă.

O serie de „aberații”

În afară de aceste măsuri drastice, românii s-au plâns și de alte probleme, restircții și neajunsuri: trebuiau să-și sacrifice animalele pe ascuns, muncile agricole sau de îngrijire a spațiilor verzi erau făcute cu ajutorul copiilor, stadioanele erau pline cu oameni în timpul unor manifestații foarte costisitoare pentru țara deja aflată în pericol de colaps economic, cifrele de producție erau umflate, cultul personalității era prezent în literatură, curentul electric și apa caldă erau raționalizate, programul pentru distracții și ieșiri în oraș se încheia la ora 22:00, nu puteai călători decât în interiorul blocului sovietic, pe străzi erau aproape în unanimitate Dacii, iar sistematizarea satelor a dus și la construcția unor blocuri inferioare celor de la oraș.

sursă foto: Istorie pe scurt

Citește și: Cea mai importantă realizare a Revoluției din 1989

La toate aceste neajunsuri, se adaugă și sentimentul de frică, acea teamă că erai urmărit de autorități, că nu aveai voie să faci glume despre Ceaușescu sau să blamezi regimul.

Părerea istoricului Dan Falcan

„Aceste aberații (…) sunt legate de privațiunile severe instaurate după 1981, când Ceaușescu a decis ca populația să strângă cureaua astfel încât România să poată plăti datoria externă, care se ridica la 13 miliarde de dolari.

S-a ajuns la un program redus la televizor pentru reducerea consumului de electricitate, deși asta era o măsură ridicolă în contextul în care consumul casnic de electricitate era de numai 5% din consumul național. Tot în acest context au apărut raționalizarea hranei sau a benzinei, introducerea cartelelor.

Citește și: Situația neașteptată din a doua zi de Revoluție în București

A fost introdusă reforma lui Iulian Mincu, potrivit căruia carnea nu era un aliment sănătos și, astfel, alimentarele s-au umplut de pește oceanic și creveți vietnamezi pe care nu îi cumpăra nimeni”, a explicat istoricul Dan Falcan pentru România Liberă.

În ciuda tuturor problemelor și tensiunilor pe care le-a creat, Ceaușescu rămâne o parte a istoriei, un personaj care astăzi ar fi împlinit 100 de ani, fiind, oficial mai „bătrân” decât România Mare!