Cazul Culiţă Tărâţă: De ce tac instituțiile statului

Culiţă Tărâţă este unul dintre aceştia. Abonat vechi al presei de investigaţii, preşedintele CJ Neamţ nu a dat niciodată cu subsemnatul la DNA, în ciuda faptului că pe masa instituţiei se află două dosare în care firma controlată de familia Tărâţă este implicată direct sau indirect. Un baron norocos. Deocamdată.

Public, de fiecare dată când ocazia permite, instituţiile statului îşi asumă lupta împotriva corupţiei. Mai ales în faţa partenerilor occidentali. Se mai întâmplă, uneori, ca atunci când reflectorul se stinge, fiecare să-şi vadă de treabă, în linişte. Inclusiv corupţii.

Altfel, cum s-ar explica faptul că, în anul 2014, încă mai trăim cu senzaţia că „stârpirea” corupţilor are loc, dacă nu întotdeauna, atunci cel puţin când „se impune”, pe criteriile unor afinităţi selective. Iar România abundă în astfel de pilde.

Să luăm drept exemplu cruciada împotriva corupţiei la nivel local demarată de DNA, care a dus la arestarea sau începerea urmăririi penale a nu mai puţin de 11 preşedinţi de consilii judeţene din cei 40 la număr, majoritatea cu statut de baron local.

Mai sunt, însă, şi unele cazuri când atenţia DNA sau ANI ocoleşte anumite personaje, deşi în jurul lor se poate ţese o poveste care trimite cu gândul la graniţa fragilă dintre legalitate şi ilegalitate.

Culiţă Tărâţă este un astfel de exemplu. Cine nu a auzit de preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ din partea UNPR, unul dintre cei mai bogaţi oameni din România şi unul dintre descoperitorii Eldoradoului agricol din Insula Mare a Brăilei?! Deşi este un vechi abonat al presei de investigaţii care periodic (încă de la finalul anilor 90) mai dezvăluie câte o întâmplare care, prin natura ei, ar putea să aducă atingere intereselor statului român, preşedintele CJ Neamţ a fost ferit, în ciuda dezvăluirilor, de ochii organismelor anticorupţie şi de justiţie de la noi din ţară. Care să fie motivul? Poate că cea mai faimoasă şi mai profitabilă afacere a acestuia priveşte exploataţia celor aproximativ 60.000 de hectare de pământ fertil din Insula Mare a Brăilei. Un business care i-a adus mult profit, propulsându-l în topul miliardarilor români, dar care poate fi, pe viitor, călcâiul lui Ahile al imperiului construit de baronul UNPR. Mai exact, firma familiei Tărâţă, care a deţinut până de curând drepturile de exploatare a IMB, a intrat în vizorul DNA. Desigur, de numele baronului de Neamţ mai sunt legate afaceri în sectorul prelucrării lemnului, al turismului şi, desigur, în agricultură.

Primul dosar. Frauda cu fondurile europene

La finalul anului trecut, un comunicat sec al Departamentului de Luptă Antifraudă (DLAF) dezvăluia că efectuează mai multe investigaţii privind posibile fapte de corupţie vizând fondurile europene contractate de 19 societăţi comerciale, printre prin şi compania preşedintelui CJ Neamţ. Potrivit documentaţiilor depuse în vederea obţinerii sprijinului financiar, persoanele care au deţinut calitatea de administrator/reprezentant legal al celor 19 societăţi se aflau în raporturi contractuale cu firma familiei Tărâţă.

Dosarul a ajuns la Direcţia Naţională Anticorupţie la începtul anului 2014.

Într-un răspuns remis Q Magazine, DNA afirmă că firma SC TCE 3 Brazi SRL (n.r. – controlată de familia lui Tărâţă, respectiv fiul său Mihai şi soţia baronului, Elvira) face obiectul unei anchete în lucru, în cadrul Direcţiei teritoriale Bacău, detaliile fiind deocamdată exonerate  accesului public.

Dosarul 2. Șpagă la Curtea Supremă

DNA a emis de curând un comunicat prin care confirma trimiterea în judecată a judecătoarei Gabriela Bîrsan de la ÎCCJ pentru mai multe fapte de corupţie, printre care se vorbește de suspendarea judecării dosarului 2595/102/2009 (aflat pe rolul Tribunalului Mureş – dintre SC TCE 3 Brazi SRL Piatra Neamţ şi Consiliul Concurenţei) până la soluţionarea cererii de strămutare de zece ori în raport cu aceeaşi cauză. DNA arată că prin exercitarea cu rea-credinţă a atribuţiilor care decurgeau din funcţia de judecător, Gabriela Bîrsan a creat un avantaj patrimonial companiei deţinute de familia Tărâţă.

Confuzia dreptăţii: Este sau nu este Tărâţă în colimatorul DNA?

Date fiind circumstanţele actuale şi menţionarea numelui companiei deţinute de familia Tărâţă în cele două dosare ale DNA, Q Magazine a solicitat instituţiei anticorupţie să precizeze dacă preşedintele CJ Neamţ face obiectul vreunei cercetări, având calitate de suspect sau de învinuit.

Răspunsul DNA a fost următorul: „Pe rolul DNA nu este înregistrat niciun dosar penal în care persoana menţionată să aibă calitatea  de suspect sau inculpat”.De unde şi confuzia.

Reamintim în context că SC TCE 3 Brazi SRL Piatra Neamţ, la care acţionari sunt Elvira şi Mihai Tărâţă (soţia şi, respectiv, unul dintre fiii președintelui Consiliului Județean), a derulat contracte de furnizare de produse agro-alimentare cu instituţii ale statului până în anul 2012, pe vremea când Culiță Tărâță era deputat de Neamț.

După ce acesta din urmă a devenit președintele CJ, societățile deținute de familie au cerut întreruperea contractelor de furnizare pentru a nu exista un conflict de interese, potrivit directorului general al DGASPC Neamţ, Cristina Păvăluţă.

În realitate, însă, majoritatea contractelor deţinute de TCE 3 Brazi au fost atribuite prin încredinţare directă firmei SC AgroConsulting Pres SRL, firmă nou-înfiinţată, dar care are acelaşi sediu ca și celelalte companii deţinute de familia Tărâţă, în comuna Zăneşti, potrivit unei investigaţii a ziariştilor de la România Liberă.

În lumina acestor informaţii, întrebarea dacă este sau nu preşedintele CJ Neamţ în vizorul DNA este perfect justificată. Iar dacă răspunsul este „nu”, atunci continuarea nu poate fi decât o interogaţie retorică: Care să fie motivul?

Culiţă Tărâţă a cerut insolvenţa firmei TCE 3 Brazi pe 4 iulie 2014, la Tribunalul Neamţ. Înainte, toate activele au fost trecute pe o firmă nouă, SC Grupul de Firme TCE 3 Brazi SRL, deţinută tot de familia lui.

Actualul preşedinte al CJ Nemţ a luat în arendă, în 2001, 57.000 de hectare de teren agricol din Insula Mare a Brăilei, aflate în administrarea Agenţiei Domeniilor Statului.

99 milioane de lei are de recuperat Agenţia Domeniilor Statului (ADS) de la firma familiei lui Culiţă Tărâță, fiind cel mai mare datornic al ADS.