Ce au făcut fumătorii români în ultimii zece ani

În cadrul dezbaterii „Sănătatea. Fumatul. Miturile”, organizate de Q Magazine în luna martie, cu reprezentanți ai lumii medicale și ai industriei tutunului, au fost evidențiate beneficiile și limitările politicilor publice antifumat.

• Pentagonul anunță retragerea a 5.000 de soldați americani staționați în Germania
• Acordul Mercosur a intrat în vigoare
• Bolojan: Pensia specială nu va mai putea fi cumulată cu salariul în sectorul public. CSM arată că proiectul adoptat de Guvern e neconstituțional
• Topul libertății presei: România, locul 49 mondial. Ce state africane o depășesc
• Q Magazine face-to-face with Alexandru Balan. Pawn. Spy. Traitor.

În România sunt 5 milioane de fumători și suntem una dintre puținele țări din UE în care prevalența fumatului este în creștere. Asta în timp ce în Japonia, numărul de fumători de țigarete s-a redus în ultimii cinci ani cu aproximativ 25% și vânzarea țigaretelor cu 44%, după introducerea pe piață a soluțiilor alternative.

Numărul fumătorilor a rămas constant sau chiar a crescut în România, în ultimii 10 ani.

Compania Philip Morris International (PMI) este primul producător din industria tutunului care s-a angajat să renunțe complet la producția de țigarete, focusându-și activitatea pe dezvoltarea de alternative mai puțin nocive.

PMI a construit două centre de cercetare și a angajat 980 de oameni de știință, ingineri, tehnicieni și laboranți, care acoperă aproximativ 30 de discipline, inclusiv fizică, chimie, farmacologie și toxicologie, dedicați inovației și dezvoltării soluțiilor fără fum.

PMI a investit peste 10.5 miliarde de dolari în ultimele două decenii în cercetarea și dezvoltarea soluțiilor alternative cu risc redus.

Mihai Bundoi, Head of Scientific și Medical Affairs PMI, de profesie medic, a arătat în cadrul dezbaterii că „ fumatul este cauza principală a unor boli cronice grave cu profund impact social, economic și de sănătate publică.” „În acest context, Philip Morris International și-a asumat responsabilitatea de a crea produse alternative cu risc redus pentru acei fumători adulți care nu renunță complet la tutun și la nicotină. PMI a dezvoltat o gamă largă de produse cu risc redus, în spatele cărora se află ample activități de cercetare științifică și medicală.”, a spus Mihai Bundoi.

La rândul său, medicul Narcis Copcă, manager al Spitalului „Sfânta Maria” din Capitală și cunoscut pentru experiența chirugicală în domeniul transplantului pulmonar, este de părere că principala problemă a societății românești ar fi „dezinteresul și incapacitatea autorităților române de a identifica oportunitățile din domeniul sănătății publice”.

„Fumatul în sine poate fi considerat un tabiet, atât timp cât persoana respectivă nu exagerează. Statul român a avut întotdeauna în vedere, în politicile sale, doar partea punitivă, fără să facă dezbateri, fără să explice. Reperul unei societăți este scăderea consumului de țigarete. Cu cât se fumează mai puțin într-o țară, cu atât e mai bine și populația va fi mai sănătoasă. Din păcate, cifrele arată că în România numărul fumătorilor a crescut. Aceasta înseamnă că politicile în domeniu promovate de stat sunt, ca și în alte cazuri, falimentare.  Ceea ce este grav. Noi, ca medici, nu prea suntem de acord cu nicio formă de fumat, însă atunci când trebuie să alegi între două rele, o alegi pe cea mai mică. La astfel de dezbateri ar trebui să fie prezent și Ministerul Sănătății, care ar trebui să se ocupe de politicile de sănătate publică […]’’ Aceste dezbateri ar trebui să fie îmbrățișate și de societate, dar dacă la nivel oficial nimeni nu face o prioritate națională din asta, problema se va agrava.”, a remarcat directorul spitalului „Sf. Maria”.

Prevalența fumatului de 30% în rândul populației ne arată că măsurile destinate persoanelor care continuă să fumeze nu sunt nici pe departe cea mai bună opțiune și că dihotomia alb negru nu funcționează în cazul acestei dependențe.

Experiențele altor țări europene demonstrează că înăsprirea condițiilor axate pe interzicerea sau limitarea accesului la produsele de tutun prin suprataxare au ca rezultat creșterea comerțului ilicit și nicidecum o scădere a prevalenței fumatului.

Dezbaterea a subliniat necesitatea unor măsuri și pentru cei care nu vor renunța la fumat.

„Pentru aceștia există conceptul de reducere a riscului, care este o strategie de sănătate publică ce urmărește să reducă impactul negativ al fumatului asupra sănătății”, a explicat Mihai Bundoi, arătând că „fumătorii, care altfel ar continua să fumeze, sunt încurajați să treacă la produse alternative cu risc redus.”

Și medicii au căzut de acord că nu atât nicotina, cât substanțele rezultate în urma arderii tutunului sunt cauza principală a bolilor asociate fumatului.

O țigaretă arde la temperaturi mari, de până la 900 grade Celsius, și generează peste 6000 de compuși chimici, dintre care aproximativ 100 sunt dăunători și constituie factori generatori de boli extrem de grave.

Deși nici alternativele fără fum nu sunt lipsite de riscuri, este dovedit științific faptul că aerosolii produși de dispozitivele care încălzesc tutunul conțin cu până la 90-95% mai puține substanțe toxice în comparație cu fumul de țigară.

Datele prezentate referitor la acest fenomen care dăunează grav sănătății, publicate și de Q Magazine de-a lungul timpului, rămân dramatice pentru Romania.