Ce impact au rețelele de socializare asupra sănătății tinerilor

Societatea Regală pentru Sănătate Publică (RSPH) și Organizația Caritabilă Mișcarea Tinerilor pentru Sănătate (YHM) au efectuat un studiu în primele luni ale anului 2017, #StatusOfMind, care examinează efectele pozitive și negative ale rețelelor de socializare asupra sănătății tinerilor, inclusiv o tabelă a platformelor sociale, în funcție de impactul lor asupra sănătății mintale. 

Experții în domeniul sănătății au identificat 14 aspecte legate de sănătate și bunăstare, inclusiv anxietate, depresie, singurătate, somn, agresiune, empatie, relații în lumea reală și „FoMo” (Fear of Missing Out), considerate drept cele mai semnificative și au întocmit un raport de cercetare. Aproximativ 1.500 de tineri din Marea Britanie (cu vârste cuprinse între 14 și 24 de ani), au descris modul în care i-a afectat fiecare dintre platformele sociale  pe care le utilizează. Pe baza evaluărilor pe care tinerii le-au dat fiecărei platforme pentru fiecare dintre problemele legate de sănătate și bunăstare, cele cinci platforme, cele mai populare, au primit un scor mediu net.

Instagram, cel mai negativ efect asupra sănătății mintale a tinerilor

Pe baza clasificărilor, Instagram a fost catalogat ca având cel mai negativ efect asupra sănătății mintale a tinerilor. S-a constatat că platforma de încărcare a fotografiilor dăunează percepțiilor privind imaginea corporală, sporește teama de a fi deconectat și are un efect dăunător asupra somnului. Platforma s-a clasat mai favorabil în domeniile auto-exprimării, identității de sine și al construirii comunității, potrivit The Independent.

 Facebook-ul în exces ne ține captivi într-o lume virtuală. Facebook, cea mai populară rețea de socializare din lume, cu factori care includ un efect dăunător asupra somnului și o prezență foarte mare a agresiunii, s-a poziționat pozitiv pentru sprijinul emoțional și pentru construirea comunității. 

Snapchat, un pericol pentru sănătatea și bunăstarea tinerilor Snapchat, deosebit de rău, din cauza sentimentului de frică de a lipsi din mediul virtual și a comportamentului amenințător, dar favorabil pentru auto-exprimare. Platforma reprezintă un pericol pentru sănătatea și bunăstarea tinerilor, potrivit raportului. 

Twitter, paravan pentru o falsă identitate Twitter a fost cel de-al doilea cel mai bun în ceea ce privește cele cinci platforme sociale, dar a fost încă clasat ca având o rețea de efecte negative. Un pericol al interacțiunii în spațiul virtual îl reprezintă riscul de a stabili relații cu persoane care își ascund identitatea. În mod similar cu Facebook, efectul asupra somnului și a hărțuirii a fost o problemă, însă auto-exprimarea s-a clasat foarte bine. 

YouTube, cea mai pozitivă tabelă YouTube a fost singura platformă social media care a avut un efect pozitiv asupra sănătății mintale, deoarece a fost singurul site care se situează deasupra liniei pozitive net create de cercetători. Platforma de partajare video a fost clasificată în mod deosebit pentru creșterea gradului de conștientizare, construirea unei comunități și exprimarea de sine. Efectul negativ covârșitor al site-ului, similar cu toate celelalte, a fost efectul său asupra somnului. Deși tehnologiilor digitale și rețelele de socializare facilitează comunicarea și accesul la diferite surse de informații, utilizarea în exces a acestor mijloace de comunicare poate atrage după sine o serie de consecințe negative în planul dezvoltării emoționale sau mintale a tinerilor.

Comentând rezultatele, Shirley Cramer CBE, director executiv al RSPH, a declarat: „Social media  a fost descrisă ca fiind mai dependentă decât țigările și alcoolul și este acum atât de înrădăcinată în viața tinerilor, încât nu mai este posibil să o ignorăm când vorbim despre problemele de sănătate mintală ale tinerilor. (…) Vrem să promovăm și să încurajăm multe aspecte pozitive ale platformelor sociale și să evităm o situație care să conducă la psihoza socială a rețelelor, care ar putea afecta viața tinerilor noștri .” 

Laci Green, profesionist în domeniul sănătății YouTuber (1,5 milioane de abonați), a conchis că: „Social media a schimbat în mod dramatic modul în care socializăm, comunicăm și formăm relații între noi. Impactul său nu poate fi subevaluat. Pe măsură ce navigăm în aceste noi spații digitale care au atât de mult de oferit, trebuie să avem o conversație despre modul în care ne poate fi afectată sănătatea mintală. Deoarece platforme precum Instagram și Facebook prezintă versiuni extrem de curate ale oamenilor pe care îi cunoaștem și din lumea din jurul nostru, este ușor ca perspectiva noastră asupra realității să devină distorsionată”, conform site-ului oficial www.rsph.org.uk.

Ca răspuns la studiu, Instagram a declarat că menținerea platformei ca „loc sigur și de susținere” reprezintă prioritatea lor principală: „Păstrarea Instagram într-un loc sigur și de susținere, în care oamenii se simt confortabil să se exprime, este prioritatea noastră de top, mai ales când vine vorba de tineri”, a declarat Michelle Napchan, șeful politicii companiei EMEA. 

Cercetătorii au solicitat, din partea companiilor guvernamentale și a companiilor media, o serie de măsuri pentru a diminua efectele negative asupra sănătății mintale a tinerilor. O sugestie a fost introducerea unui avertisment de folosire a unui pop-up care le-ar indica utilizatorilor dacă folosesc prea mult un site. 71% dintre tineri intervievați susțin această recomandare.

Mai mult de două treimi (68%) dintre tineri susțin crearea unor platforme sociale care semnalează când fotografiile persoanelor au fost manipulate digital și peste 80% sprijină identificarea utilizatorilor care ar putea fi afectați de problemele de sănătate mintală și asigurarea unui suport discret. Recomandările raportului vizează și lecții sigure de utilizare a rețelelor sociale pentru a fi încorporate în educația PSHE în școli.