Transformarea unei societăți de drept național în societate europeană (SE) nu trebuie să reducă participarea sindicatelor la compunerea consiliului de supraveghere. În cazul în care dreptul național impune, pentru societatea care urmează să fie transformată, un scrutin distinct pentru alegerea reprezentanților lucrătorilor propuși de sindicate, o asemenea modalitate electorală trebuie menținută.
- Rectorul UNEFS: Eu am cerut suplimentarea locurilor pentru studenți. Nu am vorbit niciodată cu generalul Vlad
- Roman Gofman a devenit noul director al Mossad. Netanyahu: Ridică-te și strălucește!
- Prof. Mariana Badea revine cu „Bumerang de manele… lingvistice”
- Generalul Gheorghiță Vlad: Resping toate acuzațiile! Nu pot ignora faptul că afectarea imaginii conducerii instituției Statului Major al Apărării într-un asemenea moment produce efecte care depășesc persoana mea
- Sindicaliștii din TVR amenință cu greva generală. Adriana Săftoiu, acuzată că dorește eliminarea drepturilor angajaților
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a interpretat, la cererea Camerei germane pentru litigii de Muncă, Directiva 86/2001 arătând că sindicatele trebuie să fie reprezentate, în continuare, în consiliul de supraveghere al unei societăți când aceasta se transformă din națională în europeană. CJUE nu soluționează cauzele aflate pe rolul instanțelor naționale, dar le obligă pe acestea să aplice decizia de interpretare transmisă.
Redăm mai jos comunicatul CJUE:
Două sindicate germane, IG Metall și ver.di, contestă în fața instanțelor germane modalitățile de desemnare a reprezentanților lucrătorilor în cadrul consiliului de supraveghere al societății europene SAP, care este compus în mod paritar din membri care reprezintă acționarii și lucrătorii.
Modalitățile în litigiu au fost convenite între SAP și grupul special de negociere constituit în întreprindere în cadrul transformării sale, până atunci societate pe acțiuni de drept german, în societate europeană (SE). Acestea prevăd că, în caz de reducere a numărului membrilor consiliului de supraveghere al SAP SE de la 18 la 12, sindicatele mai pot propune candidați pentru o parte din cele șase locuri atribuite reprezentanților lucrătorilor, acești candidați nemaifiind totuși aleși pe baza unui scrutin distinct de cel instituit pentru alegerea celorlalți membri reprezentanți ai lucrătorilor. Prin urmare, nu mai este garantată prezența efectivă a unui reprezentant al sindicatelor printre reprezentanții lucrătorilor în cadrul acestui consiliu de supraveghere.
Sesizată cu această cauză, Curtea Federală germană pentru Litigii de Muncă consideră că, în temeiul exclusiv al dreptului german, ar trebui admisă cererea celor două sindicate și anulate modalitățile în litigiu. Astfel, potrivit dreptului german, la constituirea unei SE prin transformare, elementele unei proceduri de implicare a lucrătorilor, care caracterizează influența acestora asupra luării deciziilor în cadrul unei societăți, trebuie să subziste într-o măsură echivalentă.
Aplicarea unui scrutin distinct pentru alegerea candidaților propuși de sindicate ar avea ca scop tocmai consolidarea influenței reprezentanților lucrătorilor asupra luării deciziilor în cadrul unei întreprinderi, garantând că printre acești reprezentanți se numără persoane care au un grad ridicat de cunoaștere a condițiilor și a nevoilor întreprinderii și care dispun în același timp de competențe externe.
Manifestând îndoieli referitor la aspectul dacă Directiva 2001/86 de completare a statutului SE în ceea ce privește implicarea lucrătorilor nu prevede un nivel de protecție uniformă diferit și mai puțin ridicat decât cel prevăzut în dreptul german și care s-ar impune, eventual, tuturor statelor membre, Curtea Federală pentru Litigii de Muncă a solicitat Curții de Justiție să interpreteze această directivă.
Potrivit termenilor acesteia, în cadrul unei SE constituite prin transformare, acordul privind modalitățile de implicare a lucrătorilor aplicabil acestei SE trebuie să prevadă, pentru toate elementele de implicare a lucrătorilor, un nivel cel puțin echivalent cu cel existent în societatea ce urmează a fi transformată în SE (principiul „înainte și după”).
Prin hotărârea pronunțată astăzi, Curtea constată că acordul privind modalitățile de implicare a lucrătorilor aplicabil unei SE constituite prin transformare trebuie să prevadă un scrutin distinct pentru a alege, în calitate de reprezentanți ai lucrătorilor în cadrul consiliului de supraveghere al SE, o anumită proporție de candidați propuși de sindicate, în măsura în care dreptul național aplicabil impune un asemenea scrutin distinct în ceea ce privește compunerea consiliului de supraveghere al societății care trebuie transformată în SE.
Prin urmare, în speță, trebuie să se aprecieze în raport cu dreptul german aplicabil în privința SAP înainte de transformarea ei în SE, în special în raport cu Legea germană privind cogestiunea salariaților, dacă acordul de implicare garantează un nivel cel puțin echivalent de implicare a lucrătorilor în luarea deciziilor în cadrul acestei societăți după transformarea sa în SE.
Curtea subliniază că legiuitorul Uniunii a considerat că marea diversitate de norme și de practici care există în statele membre cu privire la modul în care reprezentanții salariaților sunt implicați în procesul de luare a deciziilor în cadrul societăților face inoportună introducerea unui model european unic de implicare a salariaților aplicabil SE-urilor.
Astfel, el a intenționat să înlăture riscul ca înființarea unei SE, printre altele prin transformare, să conducă la o restrângere sau chiar la o dispariție a drepturilor în materie de implicare de care beneficiau, în temeiul
legislației și al practicii naționale, lucrătorii societății ce urmează a fi transformată în SE.
Curtea precizează, pe de altă parte, că dreptul de a propune o anumită proporție a candidaților la alegerile reprezentanților lucrătorilor în cadrul unui consiliu de supraveghere al unei SE constituite prin
transformare, precum SAP, nu poate fi rezervat numai sindicatelor germane, ci trebuie extins la toate
sindicatele reprezentate în cadrul SE, al filialelor sale și al unităților sale, așa încât să se asigure egalitatea
între respectivele sindicate în ceea ce privește acest drept.
MENȚIUNE: Trimiterea preliminară permite instanțelor din statele membre ca, în cadrul unui litigiu cu care sunt sesizate, să adreseze Curții întrebări cu privire la interpretarea dreptului Uniunii sau la validitatea unui act al Uniunii. Curtea nu soluționează litigiul național. Este de competența instanței naționale să soluționeze cauza conform deciziei Curții. Această decizie este obligatorie, în egală măsură, pentru celelalte instanțe naționale care sunt sesizate cu o problemă similară.















































