Ce se v-a întâmpla cu românii din Marea Britanie

Primii afectați de Brexit ar putea fi chiar românii care locuiesc și lucrează în Marea Britanie.

Conform Office of National Statistics, în 2013, erau înregistrați în Marea Britanie un număr de 136.000 de rezidenți din România.  Odată cu ieșirea din UE, aceștia nu ar mai beneficia de drepturi de lucru și de  asistența socială aplicată cetățenilor UE. Este posibil ca Marea Britanie să acorde în continuare dreptul de lucru cetățenilor UE care deja lucrează în Marea Britanie. Este, de asemenea, posibil ca alte reguli legate de migrație și de dreptul de lucru să fie negociate de  Marea Britanie cu fiecare stat în parte.

Românilor care nu au mai lucrat până acum în Marea Britanie, li s-ar putea cere să aibă o slujbă garantată când ajung acolo și să dovedească faptul că au bani să se întrețină o perioadă. La fel de posibil este ca ei să nu mai beneficieze de ajutoare sociale, odată ajunși în Marea Britanie. Oricum, situația românilor din Marea Britanie se va schimba, și nu în bine.

Recent, premierul britanic a obținut de la UE o serie de concesii care reduc beneficiile membrilor UE  aflați la muncă în  Marea Britanie,  tocmai în scopul de a determina mai mulți cetățeni britanici să voteze împotriva Brexit-ului. Astfel de măsuri includ reducerea beneficiilor pentru copiii migraților UE care sunt înregistrați în țara mamă și reducerea beneficiilor de muncă pentru primii patru ani de muncă în Marea Britanie.

O altă categorie de români care ar putea fi afectată financiar de un Brexit este aceea a studenților plecați la studii în Marea Britanie. Ei nu vor mai beneficia de taxele de școlarizare reduse, aferente studenților membrii UE și ar putea plăti taxe mult mai mari, așa cum se aplica  acum celor care  nu provin  din țări UE.  Acest lucru ar putea determina o reducere a numărului de studenți români care își permit o diplomă britanică.

De exemplu, universitatea Oxford are o taxă de școlarizare pentru anul 2016, pentru studenți din țări ale Uniunii Europene, de 9.000 de lire. Studenții din țări UE pot lua un împrumut de la Guvernul britanic care să acopere total această sumă. Pentru studenți internaționali, din afara Uniunii, taxa de școlarizare se ridică până la 22.000 lire și nu există acces la împrumut guvernamental. La această sumă se mai adaugă alte taxe de 7.000 de lire. 

Dacă Marea Britanie iese din UE, acordurile de liber schimb și reglementările comune ale UE nu se vor mai aplica între Marea Britanie și România. Acestea ar trebui renegociate bilateral. Mai mult ca sigur, eliminarea lor va duce la o reducere a comerțului între cele doua țari. În 2015, conform Institutului Național de Statistică, valoarea exporturilor către Marea Britanie a fost de  2,3 miliarde de euro, ceea ce înseamnă doar 4,4% din totalul  exporturilor României. Marea Britanie a fost a cincea destinație pentru exporturile românești,  după Germania, Italia, Franța și Ungaria. Tot în 2015, valoarea importurilor din Marea Britanie a fost de doar 1,5 miliarde de euro, adică 2,5% din toate importurile realizate de România. Marea Britanie s-a aflat pe locul 14, ca sursă de importuri pentru  România. Pentru că legăturile noastre comerciale nu sunt foarte mari nici azi, când suntem  beneficiari ale acestor acorduri UE, efectele Brexit nu vor fi foarte mari pentru comerțul din România.

Britanicii ar putea introduce un sistem de puncte, similar celui existent în Australia, pentru imigranții cetățeni UE. Criteriile de acceptare pe piața forței de muncă din Marea Britanie se vor baza pe aptitudinile profesionale și pe capacitatea de a vorbi limba engleză. Detaliile referitoare la acest sistem de puncte nu sunt încă foarte clare.

Trei sferturi dintre cetățenii europeni care lucrează în Marea Britanie nu îndeplinesc condițiile actuale necesare pentru obținerea unei vize de către muncitorii non-UE (conform Oxford Migration Observatory).

Numărul mare al imigranților pune presiuni mari pe sistemul de sănătate, pe asigurările sociale și pe piața imobiliară. Există orașe unde numărul mare al imigranților i-a determinat pe localnici să-și trimită copiii la școli din localități învecinate sau să-și schimbe medicul de familie. Pentru a face față creșterii populației, 240 de case ar trebui construite zilnic în Marea Britanie în următorii 20 de ani.