Ce spune Năstase despre ieşirea PNL de la guvernare şi plecarea lui Tăriceanu

Adrian Năstase susţine, într-o postare pe blogul personal, că protocolul din USL stipula iniţial doar un post de vicepremier, acordat PSD, pentru a compensa paritatea aparatului ministerial. Fostul lider PSD a catalogat decizia lui Antonescu de a ieşi de la guvernare drept una greu de înţeles. “Propunerea mi-a aparţinut. Ea încerca să compenseze decizia de numire paritară a miniştrilor, în condiţiile unei diferenţe semnificative la nivelul mandatelor din Parlament. De aceea, postul de vicepremier – gândit pentru Liviu Dragnea – trebuia să estompeze acest decalaj. Nu a fost vorba atunci de acordarea unui post de vicepremier nici pentru PNL, nici pentru PC. Nu ştiu însă ce s-a întâmplat mai târziu. Cred că, în acest divorţ politic, ceea ce a deranjat în mod special, alături de o decizie, a lui Crin Antonescu, greu de explicat, şi care a dat naştere la multe speculaţii, a fost tonul băşcălios cu care preşedintele PNL a comentat public decizia conducerii partidului de ieşire din USL. Nu ştiu dacă preşedintele Antonescu este conştient că decizia pe care a luat-o presupune multe imponderabile. Eu cred – este un punct de vedere subiectiv – ca ea a reprezentat cea mai proastă variantă dintre toate variantele alternative”, a afirmat Năstase postarea intitulată “O floare şi doi grădinari”.

O dezertare în războiul cu Băsescu
Adrian Năstase afirmă că plecarea liberalor din Executiv a fost percepută drept o dezertare în bătălia cu regimul Băsescu. “Ea a părut un fel de dezertare de pe câmpul de luptă. Adversarul declarat, în bătăliile electorale din acest an, era regimul Băsescu. De aceea, era importantă, între altele, revizuirea Constituţiei. Pentru reintrarea în normalitate. Au fost mai importante – se pare – orgoliile personale, micile răzbunări şi agendele proprii. Motivele invocate de Crin Antonescu au părut, mai curând, pretexte”, a opinat Năstase.

Tara liberalilor: lipsa coabitării interne
Nici formarea noului partid de către fostul premier şi preşedinte al PNL, Călin Popescu Tăriceanu nu a scăpat de analiza lui Năstase. El a susţinut că lipsa de coabitare din interiorul PNL poate fi văzută ca o tară, ale cărei efecte fiind dificultatea liberalilor de a coabita cu alţi parteneri politici.
“După părerea mea, este un semnal rău. Un semnal despre incapacitatea coabitării în interiorul propriului partid. De aceea, probabil, nu funcţionează prea bine nici ‘coabitarea’ PNL cu alte partide în cadrul unor alianţe. (…) Probabil, din acelaşi motiv, a fost respinsă vehement şi ideea pactului de coabitare. Această abordare individualistă se loveşte însă de realitatea sprijinului electoral – sub 10% în perioada 2001 – 2004 şi în jur de 20% după 2004. De aici imposibilitatea pentru PNL de a forma singur guvernul şi nevoia raţională de a negocia coaliţii. (…) PNL are o anumită tradiţie de a se împărţi în aripi sau chiar în partide separate şi de a se recompune precum un caleidoscop – PNL-AT, PNL-CD, PLD, noul Partid Reformist Liberal sunt doar câteva exemple”, a mai arătat Năstase.

Călin Popescu Tăriceanu nu este la prima tentativă de a forma o alternativă la PNL, el fiind cel care a fondat la un moment dat şi Partidul Național Liberal – Aripa Tânără (PNL-AT), alături de Dinu Patriciu şi Andrei Chiliman. Valeriu Stoica şi Theodor Stoloja şi-au format şi ei partide proprii. În acest moment, în PNL dintre foştii preşedinţi, se mai regăsesc doar Mircea Ionescu Quintus. Radu Câmpeanu s-a retras treptat din tumultul vieţii politice din motive de sănătate.