Ce va tăia și ce va îngheța Guvernul de la 1 ianuarie. Sindicatele amenință cu proteste

Premierul Marcel Ciolacu a coordonat astăzi consultările pe tema pregătirii măsurilor sociale și economice și a pachetului bugetar pentru anul 2025, care au avut loc în reuniunea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, de la Palatul Victoria. După cum deja se știe, ne așteaptă un an aproape apocaliptic, deși cu nici o lună în urmă miniștrii guvernului Ciolacu 1 apăreau pe toate posturile și afirmau cu convingere că economia merge bine, nu avem de ce ne face griji. Analiștii economici care îndrăzneau să contrazică narativul oficial erau stigmatizați, luați în derâdere.

• 40% dintre românii de 25-34 de ani continuă să stea cu părinții pentru că nu-și permit să cumpere o casă
• Băsescu: Nu merge cu „premier surogat”!
• Înalta Curte așteaptă instalarea noului guvern pentru a putea dialoga în privința legii salarizării
• Constantin Toma demisionează din funcțiile deținute în PSD: Regret!
• CNAS, acuzată că încalcă în mod flagrant drepturile pacientului

Ciolacu asigură că va menține controlul riguros asupra cheltuielilor publice

Măsurile fiscal-bugetare prevăzute în așa zisă ordonanță trenuleț vor fi luate – după cum spune premierul Ciolacu – pentru a asigura stabilitate economică și pentru a gestiona „cu responsabilitate resursele țării”.

„La nivelul Guvernului ne-am asumat să asigurăm stabilitate economică și să gestionăm cu responsabilitate resursele țării. Vom pune în continuare accent asupra îmbunătățirii calității vieții oamenilor, îndeosebi a celor cu venituri reduse, și a susținerii investițiilor, în condițiile menținerii unui control riguros asupra cheltuielilor publice”, a afirmat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

Pentru fundamentarea bugetului general consolidat pentru anul 2025, Guvernul va aproba, printr-o Ordonanță de Urgență, măsuri fiscal-bugetare pentru eficientizarea cheltuielilor statului și scăderea deficitului bugetar. Măsurile fiscal-bugetare vor avea ca impact reducerea cheltuielilor bugetare cu 19 miliarde de lei, echivalentul a 1% din Produsul Intern Brut.

Șeful Executivului a afirmat, în acest context, că în cursul anului 2024, aproximativ 69 de miliarde de lei – respectiv 3,92% din PIB – reprezintă investiții și cheltuieli esențiale, precum cele cu majorările salariale din sectorul bugetar (din sistemul sanitar, educație, apărare, creșterea pensiilor, plățile pentru plafonarea prețului la energie, cheltuieli din domeniul sănătății, subvenții pentru transportul public etc.
În cadrul consultărilor, reprezentanții patronatelor au considerat necesare măsurile pentru limitarea cheltuielilor statului și au apreciat că este nevoie de un efort major și urgent de combatere a evaziunii fiscale.

Liderii de sindicate prezenți la întâlnire au declarat că au auzit niște „elucubrații” de la guvernanți.

Dumitru Costin, liderul Blocului Național Sindical (BNS) a povestit:

„Au venit, haideţi să vedem poate găsim o soluţie să indexăm o parte din pensii, pe ăia cu pensiile mici. I-am lăsat să elucubreze pe subiectul ăsta dar am atras atenţia reprezentantului Ministerului Muncii şi ministrului de Finanţe asupra unui lucru: tocmai am încercat să punem sistemul de pensii la un numitor comun, acum venim şi creăm din nou dezechilibre, parcă am fi nebuni”, a declarat Costin.

Liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a arătat că măsurile economice din ordonanța „trenuleț” nu se aplică și pentru decidenții politici, care sunt responsabilii de facto ai situației dramatice în care ne aflăm. El a făcut și anunțul privind voucherele de vacanță.

„Voucherele de vacanţă rămân în vigoare, condiţia fiind ca din 1.600 de lei să existe o contribuţie din salariul propriu al salariatului, ca să obţină voucherul, adică jumătate, 800 de lei. Este opţională obţinerea voucher-ului de vacanţă, în sensul că, dacă dai 800 de lei, vei beneficia de voucher, nu dai 800 de lei, nu beneficiezi. Vrei voucherul de vacanţă de 1.600 de lei, trebuie să contribui cu 800 de lei”, a declarat liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, la finalul reuniunii de la Palatul Victoria.

În completare, Gabriel Predica,  vicepreşedintele Federaţiei „Solidaritatea Sanitară” a subliniat că Guvernul va subvenţiona cu cel mult 800 de lei voucherele de vacanţă, însă nu au fost oferite detalii din perspectivă fiscală.

„Guvernul propune următorul lucru: el va subvenţiona cu cel mult 800 de lei, aşa este formulat articolul. Nu au ştiut să răspundă, totuşi, ce se va întâmpla din perspectivă fiscală. La momentul actual aceste vouchere de vacanţă sunt supuse impozitului pe venit, respectiv CASS”, a precizat Gabriel Predica.

Liderii de sindicat au declarat că așteaptă să vadă forma finală a Ordonanței și arată că, cel mai devreme, protestele bugetarilor pot fi organizate în februarie.

Ce prevede ordonanța

Dincolo de discursuri politice, ordonanța trenuleț este mult mai aproape de realitatea care ne va izbi după 1 ianuarie 2025.

Ce ne spune draftul ordonanței care ne va „îmbunătăți” viața?

Venituri care urmează a fi înghețate: pensiile, înghețate până la finalul anului, salariile, sporurile și primele, înghețate la nivelul din noiembrie 2024, îngheață alocațiile copiilor și indemnizațiile de șomaj bonusurile și premiile, tăiate, vouchere de vacanță – 800 de lei statul/ 800 de lei angajatul (salariu net 8.000 de lei)
orele suplimentare nu mai sunt plătite, angajările la stat. Profesorii își vor putea lua gândul de la primele didactice.

În ceea ce privește pensiile, se va mai discuta pe subiect atunci când vor dezbate bugetul pe anul viitor, variantele ar fi acordarea unui ajutor sub forma de one/off pentru pensiile mici și medii sau o creștere a pensiilor în a doua parte a anului.

Totuși, văduvele de război, veterani, invalizi etc. se vor bucura de o majorare a indemnizațiilor.  

În privința voucherelor de vacanță, sursele Digi24 spun că nu vor fi eliminate, dar va fi introdus un mecanism prin care statul va oferi 800 de lei, cu condiția ca bugetarii să participe cu încă 800 de lei.

Coaliția a decis să nu mai reducă indemnizația pentru concediul medical, așa cum hotărâse inițial. Aceasta rămâne la nivelul din prezent de 75%.

De asemenea, vor fi suspendate decontările cheltuielilor pentru familiile care solicită să li se repatrieze rudele decedate în străinătate. Ministerul de Externe va putea să deconteze niște bani în cazul în care consideră o situație de urgență sau că familia respectivă nu poate să susțină integral cheltuielile.

În anul 2025, subvenția alocată partidelor politice se diminuează cu 25% față de nivelul acordat in anul 2024.

Companiile de stat vor fi obligate să majoreze prețurile serviciilor, cel puțin cu rata inflației pe anul 2024, dacă nu au crescut deja prețurile mai mult decât inflația în acest an.

Vor fi limitate cheltuielile cu mobilierul și mașinile pentru instituțiile statului.

De ce s-a ajuns aici

În preambulul OUG se explică și cauza pentru care această ordonanță trebuie adoptată. În manieră cinică, textul afirmă că totul se întâmplă din cauza majorărilor salariale în sectorul bugetar și a pensiilor, a compensărilor la energie, a cheltuielilor din sănătate și a subvențiilor de tot felul.

„De asemenea ținând cont că cheltuielile cu asistența socială, în special cheltuielile din sistemul general de pensii au crescut în anul 2024 prin indexare cu 13,8% precum și prin recalcularea pensiilor cu aproximativ 20% ceea ce a determinat un impact bugetar anual de peste 25 mld lei cu consecințe asupra deficitului bugetar al bugetului aisgurărilor sociale iar în acest context se impune menținerea în plată la nivelul lunii noiembrie 2024 a acestor categorii de cheltuieli pentru a asigura respectarea traiectoriei de deficit bugetar;

Intrucât cheltuielile de personal au crescut în cursul anului 2024 ca urmare a majorărilor salariale acordate pentru întreg personalul din sectorul public de la 132 mld lei la 164 mld lei cu o valoare nominală de +32 mld lei, respectiv cu un procent de +24% reprezentând în anumite situații pentru anumite categorii de personal din sectorul public avansuri la Legea salarizării unice ca reformă asumată prin Planul Natțional de Redresare și Reziliență iar în acest context pentru a respecta traiectoria de ajustare a deficitului bugetar potrivit planului bugetar pe termen mediu și lung este necesară menținerea în plată la nivelul lunii noiembrie 2024 a acestor categorii de cheltuieli de personal;

Având în vedere necesitatea creării unui spațiu bugetar pentru alocarea de sume pentru susținerea investițiilor publice și implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene, într-o manieră eficientă, profesionistă și transparentă, cu efect multiplicator și aport direct la formarea brută de capital fix;

Ținând cont de necesitatea adoptării, în cel mai scurt timp, a Strategiei fiscal- bugetare pe perioada 2025 2027, a legii bugetului de stat și a legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025;

Ținând cont de necesitatea păstrării echilibrelor bugetare prin adoptarea de măsuri menite să limiteze creşterea cheltuielilor bugetare permanente; Deoarece neadoptarea măsurilor de limitare a cheltuielilor bugetare ar genera un necesar de finanțare suplimentar în anul 2025, rezultând un nivel nesustenabil al deficitului bugetului general consolidat de peste 7 % din produsul intern brut, ceea ce va avea ca efect creşterea datoriei publice cu riscul înăspririi condițiilor de finanțare a acesteia”, se arată în ordonanță.

Găuri bugetare acoperite din pensii

Analistul economic Adrian Negrescu a declarat pentru Q Magazine că așa zisa ordonanță trenuleț este lipsită de date concrete, nu se bazează pe un studiu de impact, nu are termene clare de aplicare. Negrescu caracterizează documentul în discuție ca fiind dovada unui „heirupism bugetar”

„Ordonanța trenuleț este, în esență, ordonanța sărăciei. Am ajuns să luăm de la pensionari, copii și nevăzători pentru a acoperi găurile din buget. O decizie caracteristică unei țări din lumea a treia.

Este incredibil cum au reușit, în 2024, să ajungă la un deficit bugetar demn de o țară aflată în război, de peste 8-9% din PIB, în condițiile în care au adunat mai mulți bani din taxe și impozite și au împrumutat aproape 50 miliarde de euro în acest an, cea mai mare sumă împrumutată vreodată de România într-un singur an.

În loc să asigure banii necesari pentru plata pensiilor, a alocațiilor etc., au preferat să arunce cu banii în stânga și în dreapta, cu interes electoral.

Politicienii o să ne spună că au cheltuit pe investiții. De la săli de sport/nunți la stadioane, multe dintre așa-zisele investiții ale statului n-au avut niciun fundament economic.

În plus, s-au apucat de prea multe lucruri deodată și, bineințeles, au rămas fără bani.

Sperau să ia banii din PNRR și, cum n-au făcut reforme, nu i-au primit și au fost nevoiți să ducă bani de la buget, din împrumuturi făcute la 7% pentru a continua șantierele. O dovadă de inconștiență bugetară.

Nu te apuci de investiții dacă n-ai bani în cont, dacă nu îți permiți nici să plătești pensiile majorate.

Deficit record, împrumut record – cu toate acestea iată că am ajuns la fundul sacului și a trebuit să înghețăm beneficiile celor defavorizați.

Nu vorbesc despre bugetari – acolo este cu adevărat o problemă majoră din punct de vedere financiar – am ajuns să avem printre cei mai bine plătiți bugetari din lume, cu salarii de zeci de mii de euro și privilegii incredibile.

Nu este cazul tuturor, însă există mult prea multe excese salariale la stat. Sper ca noul guvern să aprobe cât mai repede posibil noua lege a salarizării în sectorul bugetar și să repună salariile pe coordonate realiste, fără al 15-lea salariu, cum se dă la ASF, fără sporuri de antenă, de stres și stat pe scaun.

Înghețarea salariilor și a pensiilor, din păcate, cred că nu va fi de ajuns pentru a acoperi gaura uriașă lăsată de guvernele din ultimii ani.

Ordonanța trenuleț e doar o măsură menită să determine investitorii să susțină în continuare România, să o împrumute pentru că, din păcate, trăim din aceste împrumuturi. E o ordonanță fără date concrete, fără studiu de impact, fără termene clare de aplicare, o nouă dovadă de heirupism bugetar cu care ne-am obișnuit de ani de zile.

Probabil va urma un alt act normativ care va opera modificări de natură fiscală, menite să crească încasările la buget. Deja, de la 1 ianuarie, cresc taxele locale, accizele la carburanți, amenzile, salariul minim etc.

Dincolo de aceste aspecte, aștept cu interes să văd ce strategie are noul guvern în privința privatizărilor/vânzărilor de active și mai ales a evaziunii fiscale, a colectării mai eficiente – asta în condițiile în care toate E-urile fiscale introduse în acest an s-au dovedit ineficiente în a aduna semnificativ mai mulți bani la buget.

Fără o colectare mai bună, oricâte venituri ar îngheța și oricâte taxe ar crește, va fi o adevărată misiune imposibilă să repună finanțele țării pe o traiectorie sănătoasă.

FMI devine, pe zi ce trece, singura noastră salvare. Din păcate.”, a declarat Adrian Negrescu pentru Q Magazine.

Studenții se revoltă și condamnă Guvernul

Uniunea Naţională a Studenţilor din România (UNSR) condamnă cu vehemenţă intenţia Guvernului României de a adopta un pachet de măsuri de austeritate, denumit cinic Trenuleţ. Această ordonanţă de urgenţă reprezintă un atac direct asupra viitorului tinerilor din România, se arată într-un comunicat al UNSR.

„Iată principalele măsuri absurde incluse în acest proiect retrograd care atentează direct la educaţie şi tineret:

1. Limitarea călătoriilor subvenţionate cu trenul pentru studenţi exclusiv între centrul universitar şi domiciliu creează un impact semnificativ asupra accesului la educaţie şi mobilitate. Această măsură nu doar că lezează drepturile studenţilor stipulate în Legea Educaţiei Naţionale, dar creează un precedent periculos pentru restrângerea oportunităţilor academice şi profesionale. Mobilitatea studenţilor este esenţială nu doar pentru participarea la cursuri, ci şi pentru stagii de practică, concursuri şi alte activităţi extracurriculare, aşa cum a subliniat UNSR în articolele precedente (https://unsr.ro/2021/02/11/vocea-studentilor-gratuitatea-calatoriilor-feroviarea-ajuta-sistemul-de-invatamand-superior-piata-muncii-si-economia/ si https://unsr.ro/2021/02/08/stop-economiilor-de-pe-urma-studentilor/ ). Prin această decizie, Guvernul descurajează tinerii să acceseze oportunităţi extracurriculare şi piaţa muncii, reducând drastic şansele lor de dezvoltare academică şi profesională.

2. Guvernul intenţionează să reducă facilităţile de transport oferite studenţilor. În anul 2025, prin derogare de la prevederile art. 128 alin. (3) din Legea învăţământului superior nr. 199/2023, studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă vor beneficia doar de o reducere de 50% pe mijloacele de transport local în comun şi metrou[1], comparativ cu reducerea actuală de 90% prevăzută de Legea Educaţiei Naţionale. Această tranziţie de la 50% la 90% şi înapoi la 50% simbolizează haosul economic şi lipsa de viziune în gestionarea resurselor – un adevărat ’50-90-50: aici stă economia României’.

Reducerea acestor facilităţi arată o ignorare a nevoilor studenţilor şi subminează sprijinul necesar pentru formarea unei generaţii pregătite să contribuie la societate. O astfel de decizie poate conduce la o creştere a abandonului universitar, izolarea studenţilor şi o scădere a competitivităţii sistemului educaţional românesc.

3. Îngheţarea valorii burselor pentru elevi şi studenţi, eliminarea indexării burselor sociale cu rata inflaţiei, precum şi îngheţarea cuantumului per student alocat pentru fondul de burse al universităţii reprezintă măsuri care vor condamna la sărăcie mii de tineri ce se bazează pe aceste burse pentru a-şi continua studiile. Aceste decizii vor conduce la o creştere a abandonului educaţional şi vor reduce drastic oportunităţile pentru tineret, afectând în mod direct accesul la educaţie şi dezvoltarea personală şi profesională a studenţilor.

Rata abandonului universitar în România a atins cote alarmante, cu aproape 48% dintre studenţii înmatriculaţi la programele de licenţă în 2015 renunţând la studii înainte de finalizare[2]. De asemenea studiile PISA relevă că în ultimii 10 ani, rata analfabetismului funcţional din România a atins procentul de 40-45%[3], situându-ne pe o ruşinoasă poziţie fruntaşă la nivelul Uniunii Europene.

Această situaţie este profund îngrijorătoare, având în vedere impactul negativ asupra dezvoltării economice şi sociale a ţării. Deşi a fost iniţiat Programul Naţional de Reducere a Abandonului Universitar (PNRAU), care prevede măsuri precum consilierea personalizată a studenţilor, cursuri remediale şi sprijin financiar pentru cei din medii defavorizate, implementarea acestuia întârzie din cauza lipsei de interes a guvernanţilor. Mai mult, măsurile de austeritate care vor fi adoptate prin această ordonanţă, nu fac decât să agraveze această problemă, reducând sprijinul financiar acordat educaţiei şi impunând tăieri bugetare care afectează direct studenţii şi universităţile. În loc să prioritizeze educaţia ca pilon al dezvoltării, guvernul alege să închidă ochii la consecinţele grave ale acestor decizii, subminând viitorul unei generaţii întregi. Este inadmisibil ca într-un context în care abandonul universitar este deja la un nivel critic, guvernanţii să ia măsuri ce nu doar ignoră problema, ci o agravează deliberat.

De prea multe ori, educaţia este tratată ca ultima prioritate pe agenda guvernării, fiind considerată puţin importantă. Această viziune dezinteresată asupra educaţiei periclitează viitorul unei ţări în care tinerii ar trebui să fie prioritatea principală, iar educaţia pilonul principal al dezvoltării economice.

De asemenea, suntem extrem de revoltaţi de lipsa totală de interes a Guvernului pentru bugetarea programelor dedicate tineretului şi participării acestora activ la luarea deciziilor. Planul de guvernare nu include nici măcar o menţiune despre

Grupul Naţional de Lucru pentru Tineret (GNL) în relaţia cu Uniunea Europeană sau alte grupuri de lucru create în precedentul mandat, acestea riscă să dispară în lipsa unui buget din care tineretul să facă parte. Această nepăsare crasă împinge sectorul de tineret în colaps, ia dreptul unor studenţi de a putea îmbina actul educaţional cu activităţi extracurriculare şi scoate România din proiecte importante întreprinse în parteneriat cu Uniunea Europeană.”, se precizează în comunicat.

UNSR lansează o serie de întrebări la care guvernul ar trebui să răspundă public.

Iată întrebările:

„Cu ce drept sacrificaţi viitorul tineretului pentru a acoperi propriile eşecuri bugetare?

Ce soluţii propuneţi pentru a compensa impactul devastator al acestor decizii asupra tinerilor şi studenţilor?

De ce educaţia rămâne din nou la coada listei de interes?

Guvernul mai e preocupat de abandonul universitar sau astfel de teme nu reprezintă interes pentru actualul guvern?

Intenţionaţi să deschideţi un dialog real cu reprezentanţii tinerilor şi ai studenţilor pentru a aborda problemele lor urgente, sau veţi continua să îi trataţi ca pe ultima prioritate, aşa cum s-a întâmplat până acum?”

UNSR respinge categoric aceste măsuri şi solicită Guvernului României să nu adopte astfel de măsuri fără consultări prealabile cu federaţiile, ONG-urile şi reprezentaţii tinerilor!

Guvernul României trebuie să înceteze să folosească tineretul şi studenţii drept victimă a unor politici de austeritate absurde şi incompetente. Educaţia este fundaţia corectă a unui stat care doreşte să se dezvolte. Subminarea educaţiei aduce efecte negative pe termen scurt, mediu şi lung.