Ce vrea PNL pentru Justiție

Câteva scurte considerații vizând capitolul Justiție din programul de guvernare PNL.

• Polița privată de sănătate sau drumul către occidentalizarea sistemului public de sănătate
• Fostul ministru Darius Vâlcov a fost eliberat condiționat
• „Mircea Lucescu” va zbura spre marile capitale ale lumii
• Sinodul a aprobat retragerea din activitate a mitropolitului Petru al Basarabiei
• Guvernul dă ajutoare de urgență pentru sprijinirea celor afectați de prăbușirea dronei

1.1. Sunt enunțate doar anumite principii politice și pretinse abordări extrem de vagi și generale, lipsite de claritate, FĂRĂ a fi indicate, in concreto, măsuri efective și mijloace de implementare a acestor măsuri. Simpla trimitere la obiectivele de referință și/sau la recomandările regăsite în rapoartele MCV NU echivalează cu enunțarea soluției legislative/tehnice de clarificare/rezolvare a unor probleme structurale ale sistemului judiciar.

1.2. Din textul politic aflăm că ”România este un partener stabil al Uniunii Europene” și că există ”zeci de decizii de neconstituționalitate ale Curții Constituționale cu privire la aceste conținutul normativ al acestora.” (?!?)

1.3. Se menționează că ”Guvernul României susține corectarea Legilor Justiției în vederea îndeplinirii obiectivelor de referință stabilite prin Decizia Comisiei Europene din 13 decembrie 2006”, deși toate cele 4 obiective de referință inițiale au fost ÎNDEPLINITE de România, discuția trebuind a fi raportată la noile obiective de referință, la recomandările și recomandările suplimentare regăsite în rapoartele (anuale sau bi-anuale/intermediare) către Parlamentul European și Consiliul European privind progresele înregistrate de România în cadrul MCV (însoțite și de rapoarte/actualizări tehnice – documente de lucru ale Serviciilor Comisiei Europene), prin intermediul cărora Comisia Europeană evaluează progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului și formulează cerințe și recomandări.

1.4. Se arată că ”vom susține finalizarea celor două concursuri de admitere în magistratură și la INM, demarate de CSM prin Institutul Național al Magistraturii în anul 2021”, deși guvernul NU are nicio implicare (direct/indirectă) legală/constituțională în procedură, simpla enunțare declarativă fiind făcută doar pentru un eventual impact mediatic/politic.

1.5. Este profund ironic să ne spună PNL că ”desființarea SIIJ nu mai poate fi utilizată ca o formă de discurs politic în interes electoral”, în condițiile evidente în care doar asta au făcut până în prezent reprezentanții acestui partid.

Cum curat ipocrit este să ni se vorbească despre garantarea principiului pluralismului politic, în condițiile în care până mai ieri liderii PNL negau (prin apeluri publice constante la o Românie ”FĂRĂ PSD”) însuși pluralismul politic în societatea românească (care este o condiție și o garanție a democrației constituționale).

1.6. Diminuarea rolului ministrului justiției în procedura de selectare/avizare/numire a procurorilor de rang înalt va genera încălcarea evidentă a dispozițiilor constituționale, în condițiile în care, în România, procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, SUB AUTORITATEA ministrului justiției (art. 132 alin. (2) din Constituție), iar ministrul justiției este cel care, astfel cum se arată în Decizia CCR nr. 375/2005, ”răspunde pentru eficienţa parchetelor. În aceste condiţii, ministrul justiţiei trebuie să vegheze la conducerea parchetelor pe baza principiului responsabilităţii şi al eficienţei”.

1.7. Propunerea de extindere a competenței DNA și DIICOT în efectuarea urmăririi penale în materia infracțiunilor ”grave de mediu” este lipsită de orice logică politică și juridică, tocmai plecând de la natura activităților specializate desfășurate de DNA și DIICOT. Mai fezabilă/logică ar putea fi înființarea unei structuri/unități specializate a Ministerului Public în cadrul Parchetului General, cu competență exclusivă în materia infracțiunilor de mediu.

1.8. Subiectul ”Cartierul Justiției” este enunțat doar la nivelul ”ne vom concentra pe continuarea proiectului”, deși acesta trebuie să devină o prioritate absolută și trebuie să fie făcuți pași concreți în sensul realizării sale efective (identificarea surselor naționale și internaționale de finanțare, stabilirea unui calendar ferm pentru finalizarea demersurilor administrative și pentru construirea efectivă a acestuia).
1.9. Fie și la nivel de principiu, nu regăsim nimic despre nevoia stringentă ca justiția să NU mai fie târâtă în mizeria discursului politic manipulator și ticălos, despre militarea fermă împotriva reimplicării “serviciilor” în activitatea de urmărire penală și în însăși activitatea de înfăptuire a actului de justiție și despre respectarea deciziilor definitive și general obligatorii ale Curții Constituționale (într-un stat de drept sunt de nepermis derapajele în acest sens!).
1.10. Sigur, se impune categoric susținerea unor modificări legislative care să implementeze deciziile CCR și care să transpună legislația europeană în cea națională, după cum este evident că trebuie realizat consens politic în legătură cu promovarea acelor modificări legislative care pot genera ridicarea MCV și că trebuie susținută ferm lupta împotriva corupției și a criminalității organizate.

1.11. Cu regret, constat că nu se urmărește și nu se propune consultarea obiectivă a tuturor asociațiilor judecătorilor și procurorilor în legătură cu propunerile de modificare și completare a legilor justiției.

1.12. Apreciez că prin modificarea și completarea legilor justiției este necesar să se asigure, printre altele, principiile și modalitățile procedurale efective prin care în funcțiile de conducere ale parchetelor de nivel înalt ajung cei mai buni procurori, în urma unei proceduri de selecție transparente și obiective, în care avizul secției de procurori a CSM să fie respectat. Deopotrivă, trebuie regândit dreptul de pensionare anticipat al judecătorilor și procurorilor (eventual acordat doar în anumite situații excepționale, pe baza unor principii și condiții prealabile), cu consecința menținerii în sistem a profesioniștilor (pentru asigurarea unui act de urmărire penală și de justiție eficient și performant) și interzisă delegarea magistraților în funcții publice (în condițiile evidente în care astfel operează o modificare a naturii activității/muncii specifice).