Ceea ce s-a reușit în ultimii ani este apariția unei generații în șlapi și bermude, dezvoltarea pasiunii pentru manele și tatuaje…

Am înțeles. Avem deficit mare și, de aceea, trebuie să facem si reforma școlară. Unim școli și plătim microbuze școlare cu de trei ori prețul.

• Românii vor ca Ilie Bolojan să demisioneze. Sondaj
• La ce mai sunt bune cărțile?
• Pentagonul anunță retragerea a 5.000 de soldați americani staționați în Germania
• Acordul Mercosur a intrat în vigoare
• Bolojan: Pensia specială nu va mai putea fi cumulată cu salariul în sectorul public. CSM arată că proiectul adoptat de Guvern e neconstituțional

Apropo, primele microbuze școlare au fost introduse în perioada în care eram premier pentru a ajuta deplasarea elevilor. Proiectul era destinat şi să ajute uzina Aro. Primele microbuze erau comandate și plătite de guvern la Aro, care însă nu a reușit să mențină un preț competitiv la o mașină pe care începuseră să o bricoleze cu componente din Franța, Japonia etc. 

Recunosc, am încercat, și eu, în vremurile acelea, o reformă școlară mai profundă, dar nu am reușit pentru că punctul de plecare era întotdeauna menținerea normelor pentru profesori. Se pare că și acum aceasta este o problemă care complică măsurile propuse în condițiile crizei fiscale și a declinului demografic.

Aș vrea doar să aduc în discuție cadrul mai larg – cel care vizează educația națională. Reforma școlară –în opinia mea – ar trebui să se înscrie în acest cadru. Or, ceea ce vedem, ar trebui să ne dea de gândit.

Ratingul la emisiunile TV îl fac programe de genul Las Fierbinți sau Insula iubirii. E greu în aceste condiții, mai ales la televiziunile private, să introduci proiecte, programe pentru o educație modernă.

Ceea ce s-a reușit în ultimii ani – nu contest – este apariția unei generații în șlapi și bermude, dezvoltarea pasiunii pentru manele, tatuaje, șepci puse cu cozorocul la spate, drifturi, influenceri, festivaluri de muzică, droguri, seriale cu violență, jocuri pe internet, violență domestică etc. În plus, se vede, tot mai clar, lipsa unor programe de intuziune pentru romi – unii dintre ei „emancipându-se” tot mai mult în contactul cu Occidentul și cu clanurile de acolo. De fapt, nu numai ei…

Melodia „Dă-i țigancă”, interpretată la UNTOLD, în acest an (2023) de trapperul Gheboasa (Gabriel Gavriș), cu versuri obsecene cântate la unison cu interpretul de mii de tineri, a fost lansată în urmă cu un an și are pe YouTube 14 milioane de vizualizări. Faptul că atâția tineri știau versurile suburbane și păreau că se simt reprezentați de ele a generat polemici în toate mediile. Profesorii Mircea Platon și Vasile Dîncu au explicat pentru Q Magazine de ce subcultura cuprinde generația tânără, dar și cum un stil muzical poate crește rata sinuciderilor.  Comentariile pot fi citite aici

Aceasta este educația pe care copiii și adolescenții noștri o primesc în afara școlii unde iau contact cu diverse forme de bulling. De ce ne mințim atunci de rata înaltă a abandonului școlar, de inapetența lor pentru lectură, pentru teatru, pentru manifestări culturale în general?

În plus, ceea ce află aruncând scurte priviri spre scena internațională îi convinge că forța celui puternic este determinantă față de reguli și că e bine ca atunci când bănuiești că cineva ar dori să te lovească – chiar dacă poate ți s-a părut – e bine să-l ataci tu înainte ca el să facă asta.

Ar fi deci responsabilitatea noastră să le oferim copiilor și nepoților noștri o altfel de societate, altfel de modele, să îi îndrumăm să nu intre în contact cu tot felul de mizerii pe tiktok (așa numite provocări) sau să asculte limbajul grobian al unor cămătari, maneliști sau așa ziși influenceri.

Din pacate, viața politică actuală se derulează nu între partide politice cu ideologia clar asumată, ci între diverse grupuri de interese care tranzacționează fără ăa ofere alternative valabile. Unii spun că, în aceste condiții, a apărut o nostalgie pentru perioada comunistă (e adevărat că anti-comunismul oferă încă o bună pâine de mâncat!). „Nostalgici” sunt poate cei care, în primul rând, nu au trăit perioada aceea iar, în al doilea rând, cei care caută o alternativă la ceea ce trăiesc astăzi și nu o găsesc definită în prezent. 

Așa încât să nu ne mire rezultatele elevilor noștri la bacalaureat sau lipsa de performanță a universităților românești. Deși s-ar putea ca „reforma școlară” să ajute la consolidarea vreunei universități din Cluj-Napoca.