Cine e Mircea Abrudean, liberalul care îl va înlocui pe Ilie Bolojan la președinția Senatului

Daniel Fenechiu, liderul senatorilor liberali, a declarat că succesorul lui Ilie Bolojan la conducerea Senatului va fi, cel mai probabil, Mircea Abrudean.

• AFT, companie românească, arată cum putea fi interceptată drona care a explodat în Portul Constanța. MApN are sistemul care ne-ar putea apăra aici, dar îl ignoră, preferând să dea banii altor state
• Guvernul României: Ucrainenii au pierdut controlul asupra a patru drone. Una dintre ele este cea care a explodat în Portul Constanța
• În România, contrabanda cu țigări și produsele contrafăcute ajung la 6,9% și generează pierderi de 324 milioane euro
• Primul vaccin creat de inteligența artificială
• SANADOR: Ordinul pentru completarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative poate restrânge accesul pacienților la servicii medicale esențiale

„Mircea Abrudean cel mai probabil va prelua atribuțiile funcției de președinte. Este singurul vicepreședinte din partea PNL în Biroul permanent și cred că este firesc ca să se întâmple așa”, a spus Fenechiu, la Senat.

El a arătat că Ilie Bolojan se va suspenda din calitatea de membru și de președinte al PNL, în contextul în care va prelua funcția de președinte interimar, ca urmare a demisiei președintelui Klaus Iohannis.

„În ceea ce-l privește pe domnul Predoiu, diseară la ora 18,00 este un Birou Politic Național în care se va decide cine va prelua interimatul funcției de președinte al PNL, pentru aceste 100 de zile până la alegerile din 18 mai și Cătălin Predoiu este în pole-position, este susținut de președintele partidului. (…) Ilie Bolojan se suspendă din calitatea de membru al PNL și din calitatea de președinte al PNL. PNL va desemna diseară la ora 18,00 un președinte interimar, Ilie Bolojan se duce la Cotroceni pentru 100 de zile, peste 100 de zile se întoarce și își reia mandatul de președinte al PNL. (…) Este o situație tranzitorie generată de o dispoziție constituțională și PNL și Ilie Bolojan vor să respecte Constituția, motiv pentru care vom merge pe practica bătătorită. Am avut aceeași situație când domnul Văcăroiu, în calitate de președinte al Senatului, a ocupat interimatul funcției la prima suspendare a lui Traian Băsescu, respectiv la a doua – domnul Crin Antonescu. Au fost aceleași situații. O să utilizăm aceleași mecanisme”, a afirmat Fenechiu.

El a subliniat că PNL nu se va răzgândi în ceea ce privește candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale. Fenechiu a precizat că în contextul în care Ilie Bolojan va fi președinte interimar nu va mai putea să fie șef de campanie pentru Crin Antonescu. Liberalul a mai spus că în ședința de luni seara a existat propunerea ca Antonescu să preia șefia interimară a PNL, o propunere făcută în nume personal de Adrian Cozma.

„Cu siguranță demisia domnului Iohannis va produce o liniștire, pentru că, în opinia mea, motivul pentru care domnul președinte Iohannis a demisionat nu a fost acela că exista riscul ca deputații și senatorii coaliției să voteze o suspendare. Motivul pentru care domnul Iohannis a demisionat este că a constatat că, pe fondul percepției negative existente în societate față de domnia sa și pe fondul coalizării tuturor atacurilor venite din partea opoziției, ne puteam aștepta ca până pe data de 4 mai să avem zece cereri de suspendare. (…) Iohannis era singura temă de campanie”, a mai spus Fenechiu.

El a vorbit și despre suspendarea activității la Senat în această săptămână.

„Ilie Bolojan nu a avut nicio implicare în suspendarea activităților Senatului săptămâna aceasta. A fost o decizie pe care am luat-o împreună cu viceliderul PSD, senatorul Mazilu, și cu liderul UDMR, senatorul Turos. Am convocat o reuniune a liderilor. Am analizat ordinea de zi, am constatat că, urmare a demisiei domnului Klaus Iohannis, sunt necesare o serie de discuții și urmare a faptului că domnul Bolojan merge la Cotroceni este necesară o anumită gândire a modului în care va funcționa Senatul și în raport de împrejurare că aveam nouă sau zece puncte pe ordinea de zi, dintre care șase erau rapoarte de respingere, am apreciat că nu impactează activitatea Senatului dacă stabilim activitate în teritoriu. Deci nu a avut nicio legătură cu vreun puci, nicio legătură cu altceva”, a precizat liberalul.

El a mai afirmat că este exclus ca liberalii să voteze o eventuală moțiune de cenzură împotriva Guvernului.

Cine e Mircea Abrudean

Mircea Abrudean a fost secretar general al guvernului în Guvernul Ciolacu din 15 iunie 2023. Din 21 decembrie 2024 ocupă funcția de Vicepreședinte al Senatului României.

Are 40 de ani, este căsătorit și are un băiețel de 5 ani. Născut în Cluj-Napoca, crescut la țară până la 14 ani, în comuna Țaga, situată în Delta Transilvaniei cum mai e numită zona, la 18 km de Gherla, unde tatăl său încă este preot ortodox (de peste 43 de ani), iar mama este asistentă medicală. „Mă mândresc cu faptul că am trăit și am fost educat la țară, aici am făcut școala până în clasa a VIII-a, aici am deprins valorile satului autentic românesc, tradițiile, obiceiurile, simplitatea, bunătatea, biserica… e locul pe care îl voi numi întotdeauna acasă”, transmite Abrudean pe siteul său oficial.

A urmat Liceul Teoretic „Petru Maior” din Gherla, secția de Informatică, o școală de prestigiu, care l-a format și de care își mereu amintește cu mult drag, „un oraș cochet, construit de armeni, cunoscut pentru maiestoasa Catedrală Armeano-Catolică, cea mai mare din Sud-Estul Europei, și pentru nu mai puțin celebrul și de tristă amintire, Penitenciarul unde au ispășit pedepse aspre mulți oameni de valoare ai României, în perioada comunistă.”

A urmat Facultatea de Studii Europene, secția Relații Internaționale, din cadrul Universității “Babeș-Bolyai”, cea mai importantă universitate din România, cea mai bine cotată pe plan extern.

„În anul 1 de facultate, m-am înscris în Partidul Național Liberal. Au trecut 22 de ani de atunci. Am crescut în acest partid, a fost și este ca o a doua familie pentru mine. Am parcurs toate etapele interne, fără a sări vreuna, cu răbdare și perseverență, de la lipit afișe, până la condus campanii electorale. Cred că au fost peste 35 de campanii de atunci, la care am participat activ, alături de colegii mei.

Am început să lucrez încă din timpul facultății, în cadrul Consiliului Județean Cluj, condus de Președintele Marius Nicoară, cel care a fost mentorul meu politic și de la care am învățat multe. Au fost 4 ani de administrație, în care am înțeles cum funcționează totul, cum atragi investiții, cum să dezvolți parcuri industriale, cum să atragi bani europeni. Am fost delegat la Bruxelles câteva luni, acolo unde fiecare consiliu județean avea câte un reprezentant la acea vreme, prin 2006. A fost o experiență foarte utilă, care m-a ajutat enorm și în cariera privată pe care am urmat-o, respectiv de specialist în atragerea de fonduri europene. Asta am făcut timp de aproape 12 ani după ce am încheiat activitatea în administrația publică. Firma pe care am înființat-o și condus-o a atras finanțări europene de aproape 100 milioane de euro, în domenii variate, de la infrastructură edilitară, la dezvoltarea de capacități de producție pentru firme, la formare profesională.

În anul 2019, a venit momentul să aleg din nou, după o lungă perioadă de activitate în zona privată, să mă întorc în zona publică. Am fost numit în funcția de Prefect al județului Cluj, în 13 decembrie, într-o zi de vineri, de către proaspăt instalatul Guvern Orban. Știam ce presupune funcția, dar nu bănuiam nicio secundă că va urma cea mai dificilă perioadă din istoria recentă a omenirii, respectiv pandemia de COVID-19, pe care a trebuit să o gestionez, la nivelul județului Cluj, unul din cele mai grele si complicate, atât prin prisma existenței Aeroportului Internațional cu peste 60 de conexiuni externe, dar si datorită sau din cauza faptului că este centru universitar cu peste 80.000 studenți, dar si centru medical cu foarte mulți pacienți care vin zilnic pentru tratamente. A fost o perioadă foarte grea si în plan familial, pentru că nu mi-am văzut soția si copilul nou-născut pentru câteva luni, fiind mai tot timpul prezent în focare si locuri cu risc de contaminare si fiind nevoit să mă izolez de ei pentru a nu-i expune.. până la urmă, din păcate, tot nu am scăpat si întreaga familie am contractat virusul, fiind o situație foarte mediatizată la acel moment. Au fost multe provocari, as aminti de pelerinajul de la Nicula din 15 august, pe care am reusit sa il organizam exemplar si fara probleme, centrele de carantina, locurile la terapie intensiva, spitalele Covid si multe altele.”, spune Abrudean.

În decembrie 2021, o dată cu venirea în fruntea Guvernului a lui Nicolae Ciucă, devine Șeful Cancelariei Prim-ministrului, o funcție cu rang de ministru, poziție cheie în actul guvernării, cu rol de coordonare interministerială, reprezentare a premierului si a Guvernului pe plan intern si extern, de gestionat situații complicate. „Amintesc doar câteva: criza energetică, războiul din Ucraina, criza alimentară.. pe lângă activitatea curentă a guvernării de coaliție. Evident, cea mai mare provocare a constituit-o criza refugiaților ucrainieni, după agresiunea nejustificată a Rusiei, la granițele României.. să nu uităm că noi avem cea mai lungă graniță terestră cu Ucraina, aproape 600 km. Mii de refugiați în fiecare zi, care trebuiau gestionați, găzduiți, tratați, hrăniți, mai ales că erau in marea lor majoritate femei, bătrâni si copii.. Am avut parte de o mobilizare exemplară la nivelul populației si al societății civile, am reușit să avem primul Plan de integrare a refugiaților ucrainieni din UE, acordându-le facilități în domeniul sănătății, educației, integrare pe piața muncii.”

O altă realizare importantă din perioada de cancelar, este operaționalizarea la București a primei agenții europene, respectiv Centrul European de Competențe în Securitate Cibernetică (ECCC), pentru care România și-a depus candidatura încă din 2020, fiind în competiție cu mai multe țări. În 9 mai 2023, de Ziua Europei, birourile primei instituții europene cu sediul la București au fost deschise. Abrudean a avut un rol important în acest demers, în calitate de Președinte al Grupului de Lucru Interinstituțional CYBER, care a avut sarcina să negocieze condițiile și să realizeze toate activitățile necesare pentru operaționalizare.

A gestionat în această perioada complicată și relația cu Republica Moldova, cu toate provocările aferente, având numeroase întâlniri cu oficialii moldoveni și reușind să îi susținem pentru păstrarea parcursului european, ajungând să devina stat candidat la aderarea la UE.

A operaționalizat mecanismul Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), un mecanism de securitate privind verificarea investițiilor din afara UE, reglementat printr-un Regulament European și transpus la noi printr-o OUG. „De altfel, dacă e să vorbim despre investiții străine, anul 2022 a fost unul record din acest punct de vedere, cu aproape 11 miliarde de euro atrase, cu peste 2 miliarde euro mai mult decât anul istoric de referință 2008.”

Acest fapt s-a datorat în mare măsură deschiderii procesului de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), un club select al celor mai puternice 38 de economii mondiale, care dețin peste 70% din producția și comerțul la nivel global și 90% din investițiile străine directe. E cel mai important obiectiv de țară pentru noi, după aderarea la NATO și UE. „Am avut onoarea să fiu implicat de la început în acest proces istoric și foarte dificil, iar acum, din poziția de Secretar General al Guvernului, cu rang de ministru, să îl pot coordona la nivel național, alături de Ministerul Afacerilor Externe. Aderarea la OCDE înseamnă un trai mai bun pentru toți românii, pe scurt. Chiar dacă pare ceva tehnic și departe de preocupările cetățeanului de rând, OCDE înseamnă bonitate internațională, înseamnă garanția pentru orice investitor că va găsi la noi cele mai înalte standarde de calitate și eficiență în administrație și economie, iar asta se traduce în dezvoltare și locuri de muncă bine plătite.”

În luna iulie a acestui an, s-a împlinit 1 an de când a preluat mandatul de secretar general al Guvernului. Cunoștea instituția din perioada în care a fost secretar general adjunct și despre care știa că este centrul guvernării, un aparat de lucru tehnic și riguros care asigură stabilitate și continuitate la Centrul Guvernului. „Într-un an de zile, Secretariatul General al Guvernului a implementat proiecte majore și are în derulare investiții care vor pune România pe harta țărilor cu rol major în asigurarea stabilității energetice, securității și debirocratizării. Ne-am asumat, instituțional, implementarea a 28 de jaloane și ținte din Planul Național de Redresare și Reziliență și suntem la zi cu toate.

Am închis anul acesta procesul de evaluare aferent aderării, derulat la nivelul Grupului de lucru pentru guvernare deschisă al OCDE, România fiind considerată aliniată la standardele Organizației în domeniul guvernării deschise și suntem în plin proces de elaborare și adoptare a Strategiei pentru Guvernare Deschisă.”, spune Abrudean.