Cine spune că ucrainenii trebuie sprijiniți, nu certați, în cazul Bâstroe

Preşedintele, Klaus Iohannis, intervine pentru prima dată, de la debutul scandalului legat de Canalul Bâstroe, și ia apărarea părții ucrainene, spunând că discuțiile despre lucrările care se efectuează pe canal trebuie făcute cu date certe. Pe de altă parte, ministrul adjunct al Infrastructurii din Ucraina, Iuri Vaskov, a precizat că oficialii români au fost informați încă din august, anul trecut, că vor începe lucrări de dragare în zonă și nu au avut nicio opoziție din partea română, transmite Reuters.

• Ionuț Lupescu, regerete după 28 de ani
• Nicuşor Dan a convocat o şedință la Constanța după explozia dronei ucrainene în Port. Ce s-a decis
• În România, ponderea cheltuielilor cu echipamente în bugetul apărării s-a dublat între 2014 și 2025, iar în valori absolute creșterea depășește 300%
• România intră în era comunicațiilor cuantice
• AFT, companie românească, arată cum putea fi interceptată drona care a explodat în Portul Constanța. MApN are sistemul care ne-ar putea apăra aici, dar îl ignoră, preferând să dea banii altor state

Klaus Iohannis recunoaște că a lipsit dialogul între Ucraina și România, pe tema canalului Bâstroe.

„Există o preocupare legitimă pentru Delta Dunării, însă nu trebuie să amestecăm îngrijorarea și măsurile concrete pentru prezervarea biodiversității cu diverse abordări politice de moment. Dați-mi voie să vă spun că pe acel canal se draghează de ani de zile. Evident că aceste chestiuni sunt limitate de înțelegeri internaționale și trebuie respectate de toate părțile. Pentru a ști ce se întâmplă acolo, e nevoie să vorbim cu ucrainenii, doar că acest lucru nu s-a prea întâmplat”, a spus Iohannis.

Președintele îi acuză pe unii politicieni români că fac afirmații fără dovezi.

,,Am văut că la noi, o serie întreagă de politicieni s-au inflamat, fără să verifice ce se întâmplă acolo. Unii politicieni cred că au simțit o ocazie să se profileze un pic mai mult în spațiul public românesc, probabil în vederea alegerilor de anul viitor. Ucrainenii au solicitat să existe discuții la nivel de experți și cu Ministerul Transporturilor și Ministerul Mediului și pe alte paliere. Aceste discuții nu au avut loc, dar ai noștri, inflamați și hotărâți fac afirmații care nu au încă un fundament dovedit”, a declarat Klaus Iohannis“.

El a adăugat că politicienii ar trebui să-i lase pe experți să se pronunțe.

,,Ucrainenii afirmă că ei draghează pentru întreținere. Dacă este așa sau nu, e bine să se verifice, dar cred că este bine să se verifice împreună cu ei. Până la urmă e teritoriu național ucrainean. Cred că este foarte bine ca politicienii noștri, înainte să țină discursuri inflamate, să lase experții să vadă ce se întâmplă real acolo, dacă se respectă sau nu legislația intenațională, să se discute în bilateral, dar și cu Comisia Europeană pentru a lua măsurile care se impun. Nu cred că în acest moment este potrivit să atacăm ucrainenii pe baza unor date incerte. Ei acum nu au nevoie să fie certați, au nevoie de sprijin”, a subliniat președintele.

Iohannis face apel la diplomație, pentru rezolvarea cazului Bâstroe

,,Nu mă înțelegeți greșit: nu vreau absolut deloc să se tolereze lucrări care pun în dificultate biodiversitatea Deltei Dunării, dar nici nu pot să cred că este bine să ne ambalam fără să știm concret despre ce vorbim aici. Cred că multe declarații care s-au făcut în ultimele zile sunt și nepotrivite, și neproductive. Invit pe toți cei care sunt preocupați, să aștepte până când experții verifică, discută și vin cu un plan de măsuri. Cred că e abordarea corectă, care ne duce la rezultate. Și ucrainenii fac lucrări pentru că vor să iasă undeva cu marfa lor. Cred că e de înțeles. Dar și noi avem pretenții ca Delta Dunării să fie protejată și asta e de înțeles. Dar calea este ca de obicei calea diplomatică“, a subliniat Iohannis.

Președintele a arătat cu degetul spre ministerul Transporturilor, mai precis, către Sorin Grindeanu, primul oficial care a atras atenția asupra cazului Bâstroe.

,,Ministerul Transporturilor știe despre lucrări din octombrie. Nu e nicio noutate. Ei ne-au anunțat că vor să folosească canalul Bâstroe pentru a-și exporta marfa. Noi le-am dat un acord provizoriu până lucrările se clarifică. Cei care au încercat să facă o mare problemă din asta nu cred că au înțeles miza acestei perioade și nici nu mi se pare că preocuparea pentru Deltă este preocuparea numărul 1 pentru ei”, a precizat Klaus Iohannis.

Ucraina: Nu am încălcat niciun acord

Ucraina a anunţat săptămâna trecută că pescajul navelor care traversează prin canalul Bîstroe a fost adâncit de la 3,9 metri la 6,5 metri. România a anunţat că este îngrijorată în legătură cu orice lucrări efectuate pe canalul navigabil, prin zona comună a Deltei Dunării, care ar putea ameninţa viaţa sălbatică din patrimoniul mondial UNESCO şi ar încălca tratatele internaţionale de protecţie a mediului.

,,Ucraina nu a încălcat niciun acord prin adâncirea canalului Bîstroe de la Dunăre, pentru a-şi majora exporturile de alimente de la porturile sale fluviale, şi este pregătită să-i arate României activitatea desfăşurată”, a anunţat ministrul adjunct al Infrastructurii din Ucraina, Iuri Vaskov, transmite Reuters.

Vaskov: România, informată încă de anul trecut

Oficialul ucrainean a precizat că a notificat anul trecut, în august, partea română, despre operaţiunile de dragare, de eliminare a sedimentelor, dar nu a primit comentarii.

La mijlocul anilor ’90, canalul avea o adâncime de 6,5 metri, dar în ultimii ani Ucraina nu a efectuat operaţiuni de dragare, ceea ce a avut ca rezultat acumularea de aluviuni, transmite Reuters.

„Nu vedem nicio problemă – nu este o nouă construcţie, ci o adâncire operaţională”, a declarat Vaskov, adăugând că operaţiunile de dragare sunt menite să menţină canalul suficient de adânc pentru a permite nave cu un pescaj de până la 6,5 metri.

Ucraina transportă cereale pe canalul Bâstroe, deoarece accesul la porturile de la Marea Neagră a fost limitat de la invazia Rusiei.

„Anterior, nu a fost necesară creşterea adâncimii (canalului). Acum există o astfel de necesitate”, a explicat oficialul ucrainean.

El a spus că aglomeraţia ridicată de la porturile de la Dunăre şi cozile lungi de la canalul românesc Sulina sunt principalele motive ale deciziei. Ucraina, care şi-a majorat semnificativ exporturile prin porturile sale de la Dunăre, de 1,5 milioane de tone pe lună de la invazia Rusiei, speră că un canal mai adânc va permite să fie exportate lunar încă 500.000 tone. Anterior, Ucraina a dezvoltat un plan de adâncire a canalului la 8,2 – 8,3 metri, care ar putea fi implementat în viitor.

„Există de mulţi ani un astfel de proiect, dar în acest moment nu este implementat. Aici nu a fost de acord România cu implementarea proiectului”, a explicat Vaskov.

„Este în interesul economic al Ucrainei şi este necesar pe termen mediu, dar discuţiile încă sunt în derulare. Orice acţiune ar putea fi efectuată când va exista un acord cu România, a adăugat oficialul ucrainean.