CJUE consideră „vădit inadmisibilă” acțiunea în anulare a europarlamentarului Eugen Tomac

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a respins vineri ca „vădit inadmisibilă” acţiunea în anulare formulată de eurodeputatul român Eugen Tomac împotriva Consiliului UE faţă de decizia neacceptării României în Schengen şi de asemenea şi-a declinat competenţa în acest caz, conform hotărârii publicate pe portalul CJUE.

• Coaliția condusă de euroscepticul Rumen Radev câștigă zdrobitor alegerile din Bulgaria
• Khaled Hassan: Încercând să ștergem o identitate masculină mândră și sănătoasă, nu am eliberat societatea, ci am distrus-o
• „Legături primejdioase”: Axa Călin Georgescu-Simion-PSD
• Deschisă, închisă, redeschisă, iar închisă… și bombardată
• Dinescu, această pasăre Phoenix care va renaște din cenușa casei sale

Conform jurisprudenţei stabilite privind admisibilitatea acţiunilor în anulare, constituie acte atacabile, în sensul articolului 263 al Tratatului privind Funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), actele care stabilesc definitiv poziţia unei instituţii la capătul unei proceduri administrative şi care vizează producerea unor efecte de drept obligatorii, aminteşte CJUE.

De asemenea, încheierea procedurilor de evaluare Schengen şi verificarea criteriilor de aderare la acest spaţiu de liberă circulaţie, deja realizată în 2011 în cazul României, reprezintă doar o etapă a procedurii, care trebuie însoţită de o consultare a Parlamentului European, urmată de o decizie a Consiliului UE asupra aplicării integrale a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în România.

Or, o asemenea decizie nu poate fi luată decât în unanimitate de către statele membre în Consiliul UE, iar realizarea etapelor prealabile ale procedurii nu înseamnă că Consiliul European nu mai trebuie să adopte o decizie în unanimitate, decizie care nu are un termen limită, notează CJUE. Ca atare, neadoptarea proiectului supus votului Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 8 decembrie 2022 nu poate fi considerată un act atacabil, în sensul articolului 263 din TFUE, a stabilit instanţa europeană, care a considerat astfel „vădit inadmisibilă” acţiunea înaintată de Eugen Tomac.

Pe lângă această acţiune, eurodeputatul român a cerut instanţei europene să-i fie recunoscută calitatea de reclamant privilegiat, respectiv dreptul europarlamentarilor de a ataca la CJUE actele legislative sau non-legislative emise de Consiliul UE şi de Comisia Europeană. În hotărârea sa, CJUE menţionează că această calitate nu poate fi acordată reclamantului, întrucât, conform articolului 263 din TFUE, ea este recunoscută doar pentru statele membre ale UE, Parlamentul European, Consiliul UE şi Comisia Europeană.

CJUE arată în aceeaşi decizie că nu are nicio competenţă de a da vreunuia dintre aceşti reclamanţi privilegiaţi un termen limită pentru a ataca decizia Consiliului JAI din 8 decembrie 2022, când Consiliul UE a respins intrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen întrucât nu s-a întrunit unanimitatea, Austria şi Olanda votând împotrivă.

Eugen Tomac a anunţat în februarie deschiderea unei acţiuni în anulare la CJUE împotriva acestei decizii, considerând că, dacă instanţa va anula această decizie, un nou vot cu privire la aceeaşi decizie nu va mai putea fi un vot politic, ci un vot tehnic, deci unul pozitiv, având în vedere faptul că România îndeplineşte criteriile de aderare la Schengen. Conform interpretării pe care eurodeputatul român a dat-o articolului art. 4 alin. (2) din Tratatul de aderare, „Consiliul are obligaţia de a pronunţa o decizie favorabilă” dacă evaluarea a fost favorabilă. Însă CJUE a apreciat în hotărârea sa de vineri că o asemenea evaluare favorabilă nu impune Consiliului UE să dea un vot favorabil în decizia sa politică, ce poate fi luată numai în unanimitate.

Eugen Tomac nu se lasă

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, europarlamentarul Eugen Tomac anunță că va face recurs la Curtea de Justiție a Uniunii Europene întrucât instanța „nu a respins doar acțiunea inițiată împotriva Consiliului UE, ci a analizat și aspecte de fond”.

„Procesul împotriva Consiliului Uniunii Europene la CJUE nu s-a încheiat!

Referitor la decizia Tribunalului Uniunii Europene prin care am reclamat abuzul de putere al Austriei prin blocajul generat în Consiliul JAI împotriva României și Bulgariei, doresc să fac următoarele precizări:

1. În calitate de deputat în Parlamentul European, am susținut încă de la început că acest demers este o premieră și că am calitatea de reclamant neprivilegiat conform prevederilor din TFUE art.263. De aceea, am solicitat Guvernului României, Comisiei Europene și Parlamentului European să intervină în acest proces.

2. Am acționat în judecată respingerea intrării noastre în spațiul Schengen pe 6 februarie 2023, deoarece conform prevederilor din TFUE, o asemenea decizie poate fi atacată în termen de două luni, iar pe 8 februarie expira termenul.

3. Am solicitat Comisiei Europene, în calitate de reclamant privilegiat, să se alăture acestui demers. Comisia Europeană a transmis că tot ceea ce susținem este corect și adevărat, dar că va continua să solicite Consiliului UE să adopte decizia privind accesul României în spațiul Schengen și nu a intervenit în proces.

4. Am solicitat Guvernului României să intervină în calitate de reclamant privilegiat în acest proces istoric pentru România. Guvernul nostru însă nu a intervenit și nu m-a sprijinit cu absolut nimic în comparație cu alte instituții europene sau guverne din statele membre.

5. Am solicitat tuturor statelor membre să intervină în acest proces, doar câteva state și-au manifestat interesul față de acest demers, dar nu au intervenit.

6. De asemenea, am inițiat o petiție semnată de peste 50 de mii de cetățeni români prin care cerem Parlamentului European să intervină în calitate de reclamant privilegiat în acest proces. Parlamentul European a adoptat în luna iulie a.c. o rezoluție privind intrarea României în spațiul Schengen, inițiată în urma unui demers civic credibil și puternic argumentat de către domnul Răzvan Nicolescu.

Această rezoluție solicită Parlamentului European să intervină în procesele aflate pe rol sau viitoare la CJUE privind aderarea României la spațiul Schengen. În prezent, sunt în plin proces de negociere cu toate grupurile politice pentru a adopta această decizie în comisia PETI privind intervenția Parlamentului European în procesul deschis la CJUE.

Având în vedere faptul că Tribunalul de la Luxembourg nu a respins doar acțiunea inițiată împotriva Consiliului UE, ci a analizat și aspecte de fond, suntem în drept să facem recurs la Curtea de Justiție a Uniunii Europene și să sperăm că viitorul complet de judecători va aborda această problemă într-un mod mai complex și mai detaliat, în conformitate cu Tratatele UE și acordurile Schengen.

Este important de menționat că Curtea de Justiție este o instanță superioară și că numeroase decizii ale Tribunalului UE au fost anulate de către judecătorii Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Subliniez și atașez din nou Comunicarea Comisiei Europene către Consiliul UE prin care se solicită adoptarea deciziei privind intrarea în spațiul Schengen pentru România, Bulgaria și Croația. Toate cele trei state îndeplinesc aceleași criterii, însă miniștrii de interne au luat două decizii diferite: Croația a fost acceptată, în timp ce România și Bulgaria nu. Această decizie politică a generat un conflict juridic care trebuie judecat de CJUE.

Dacă la următorul Consiliu JAI, pe timpul Președintei spaniole, din luna decembrie a.c., nu se va afla pe ordinea de zi intrarea României și Bulgariei în Schengen, atunci Guvernul României va avea șansa să atace acest blocaj doar intervenind în procesul aflat în recurs, care nu mai poate fi respins ca inadmisibil întrucât statul român are calitatea de reclamant privilegiat.

Personal, nu regret acest demers nicio clipă, am conștiința împăcată că am utilizat toate căile legale pe care un cetățean le are la dispoziție pentru a apăra interesele României și ale cetățenilor români în spiritul valorilor ce au consacrat proiectul european.

De aceea, continui acest demers pentru că trebuie să ne apărăm interesele și drepturile cu inteligență și demnitate”, a sscris Eugen Tomac pe Facebook.