Comitetul Internațional Olimpic nu cedează presiunilor. Nu este de competenţa guvernelor să decidă cine participă la Olimpiadă

Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) a făcut apel la „istorie“ pentru a demonstra „cine face mai mult pentru pace”, informează Agerpres.

• Planul de criză al UE: Zile fără mașini, munca de acasă, aerul condiționat „mai cald”
• Au plecat, dar au rămas….
• „Cincisprezece minute — acesta este numărul de aur. De la sirenă până la decolare, indiferent de situație”. În interiorul Unității 669 din IDF care execută operațiuni de salvare a evreilor oriunde în lume
• Când arta are un sens
• Vitrinele din București. Cine le-a făcut și de ce ne urăște?

Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) a anunţat în decembrie că sportivilor din Rusia şi Belarus, cărora le-a fost interzisă participarea la calificările europene din cauza invaziei armatei ruse în Ucrainei, li s-ar putea permite să-şi câştige locurile pentru Paris-2024 prin intermediul calificărilor asiatice.

În cazul în care vor obţine calificarea pentru JO 2024, ruşii ar urma să concureze la Paris ca sportivi neutri, fără drapelul sau imnul lor.

Decizia a fost urmată de apeluri venite din mai multe ţări pentru ca sportivi ruşi şi belaruşi să fie excluşi de la Jocurile Olimpice din 2024. Recent, ministrul Sportului, Eduard Novak, a anunțat că România se alătură țărilor care solicită Comitetului Olimpic Internațional interzicerea sportivilor ruși și belaruși la Jocurile Olimpice din 2024.

Ucraina, care s-a angajat să lanseze o campanie împotriva participării Rusiei la competiţia de la Paris, a ameninţat că va boicota Jocurile Olimpice din 2024, dacă sportivilor ruşi şi belaruşi li se va permite să concureze.

Într-o actualizare a documentului „Întrebări şi răspunsuri” pe această temă, în care îşi expune periodic poziţia şi răspunde criticilor pe care le primeşte, forul olimpic internaţional se întreabă: „Poziţia actuală a CIO îl plasează de partea greşită a istoriei?”.

Şi tot CIO răspunde: „Nu. Istoria va arăta cine face mai mult pentru pace. Cei care încearcă să menţină liniile de comunicare deschise sau cei care vor să se izoleze şi să divizeze? CIO şi Mişcarea Olimpică au demonstrat acest lucru cu succes în trecut. Iar exemple recente sunt ceea ce am făcut între Coreea de Sud şi Coreea de Nord, în relaţia dintre Israel şi Palestina, cu Kosovo şi multe altele”.

„Înţelegeţi reacţia la poziţia CIO?”, se întreabă forul olimpic. „Au existat câteva declaraţii care au arătat îngrijorare, în special din partea unor ţări baltice şi a altora. Dar, din păcate, ce nu au abordat a fost chestiunea drepturilor omului. În acest sens, nu avem niciun răspuns. Dar asta nu înseamnă că nu luăm în considerare declaraţiile”.

„Dar, în cele din urmă, nu este de competenţa guvernelor să decidă cine participă la competiţiile sportive, pentru că acesta ar fi finalul competiţiilor internaţionale, al Campionatelor Mondiale şi al Jocurilor Olimpice în maniera în care le cunoaştem. Dar căutăm o variantă prin care să facem dreptate sportului, iar misiunea sportului este de a unifica, nu de a contribui la confruntări”, a precizat CIO.