Ministerul Finanțelor cere Comisiei Europene clarificări în privința regulamentului european transpus în legislația națională, prin ordonanța adoptată la final de decembrie, pentru introducerea contribuției de solidaritate, o suprataxă asupra companiilor din sectoarele petrol, gaze și cărbune, au declarat surse guvernamentale pentru Profit.ro.
- Iran nu crede „nici în cuvintele, nici în promisiunile” SUA
- Putin are acum confirmarea: Raportul tehnic a stabilit că drona de la Galați era rusească
- În aceeași săptămână în care Polonia a semnat 29 de contracte de apărare cu propria industrie națională, România a semnat cu un singur furnizor german și a respins singurul proiect fabricat în țară
- 30% dintre români cred că 2026 va fi mai dificil decât 2025
- Devastarea Parisului. Marcela Feraru: Majoritatea sunt din imigrația sudică. Îți vine să votezi Marine le Pen
Clarificările vizează modul în care este calculată această taxă, inclusiv din perspectiva cifrei de afaceri, și ar putea fi decisive în stabilirea poziției autorităților fiscale în cazul OMV Petrom, companie care a transmis că nu este obligată să achite această taxă. Motivul refuzului companiei de a plăti această taxă de solidaritate este acela că veniturile din extracţia hidrocarburilor şi rafinare nu depăşesc 75% din cifra de afaceri, condiţie prevăzută atât în regulamentul european, cât şi în Ordonanţa prin care acesta a fost implementat în legislaţia autohtonă.
La finele anului trecut, Guvernul României a aprobat transpunerea Regulamentului de impozitare a super-profiturilor companiilor din energie, urmând să fie încasaţi într-un fond special 3,9 miliarde de lei. Potrivit actului normativ, societăţile comerciale care desfăşoară activităţi în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriile vor plăti o taxă de solidaritate de 60% pentru ceea ce depăşeşte cu mai mult de 20% media profiturilor pe ultimii patru ani, respectiv 2018, 2019, 2020 şi 2021. Din suma colectată în acest fond special, minimum 70% se vor distribui pentru finanţarea investiţiilor strategice, în eficienţa energetică şi în energie din surse regenerabile.
Fostul premier Ludovic Orban, președintele partidului Forța Dreptei, a a declarat în această dimineață la RFI că statul face „pe niznaiul”. El este ferm convins că din momentul în care a fost inițiată această ordonanță de urgență, s-a știut dacă OMV va plăti sau nu. Din punctul de vedere al lui Orban, guvernul fuge de răspundere și a creat confuzie în spațiul public.
„Mie mi se pare jalnică atitudinea Guvernului. Este inadmisibil ca Guvernul să facă pe niznaiul pe tema asta dacă OMV plătește sau nu plătește taxa respectivă. Inițiatorul actului normativ este Ministerul Finanțelor, care are în subordine ANAF. ANAF este instituția care știa foarte bine dacă OMV, în funcție de cum este textul Ordonanței, plătește sau nu plătește. Deci în momentul în care Ministerul Finanțelor a inițiat această Ordonanță de Urgență, știa foarte bine dacă OMV plătește sau nu. Toată fuga de răspundere, toată brambureala asta creată, toată confuzia creată în spațiul public nu are nici un sens. Ministerul Finanțelor care a inițiat Ordonanța știa foarte bine dacă textul Ordonanței prevede sau nu prevede obligativitatea plății suprataxei de către OMV și știa cu precizie că OMV, așa cum au făcut ei Ordonanța de transpunere a Directivei, nu trebuie să plătească”, a spus Ludovic Orban la RFI.
Totodată, el atrage atenția că în urma acestei ordonanțe Romgaz va rămâne fără resurse financiare și astfel nu vor putea fi duse la capăt două proiecte majore: exploatarea gazelor din perimetrul Neptun și exploatarea gazelor din zona Buzăului.
„Rezultatul concret al acestei Ordonanțe de Urgență este faptul că va fi suprataxat Romgazul, care este implicat în două proiecte majore de creștere a producției de gaz, este vorba de exploatarea gazelor naturale pe perimetrul Neptun Deep offshore și de exploatarea gazelor naturale pe un perimetru onshore din zona Buzăului, un zăcământ extrem de bogat. Or pe lângă faptul că statul le-a luat 90% din dividende, acum le mai impune și taxa respectivă. Deci o să lase compania statului, Romgaz, implicată în proiecte extrem de importante, fără resursele financiare pentru a putea finaliza cât mai repede aceste obiective de investiții”, a mai spus Orban.
Lucian Heiuș, șeful ANAF, declara în urmă cu trei zile postului Digi24 că va face niște controale și că în maximul două săptămâni va putea spune dacă OMV datorează sau nu statului contribuția de solidaritate.
„Noi, ca ANAF, nu putem să facem decât un lucru, şi o să îl facem extrem de ferm, începând de mâine, vom verifica nu numai OMV-ul ci şi toate societăţile care se încadrează în prevederile acestei Ordonanţe şi din primele verificări o să vedem dacă cifra lor de afaceri, 75% reprezintă acele coduri CAEN prevăzute clar în Ordonanţă. Nişte controale finale nu pot fi făcute în următoarele zile pentru că situaţiile financiare, în România se finalizează şi se depun la 30 mai dar cu o probabilitate de 99,9%, în maximum două săptămâni o să pot să spun dacă în cazul OMV-ului datorează sau nu această contribuţie de solidaritate. În maximum două săptămâni”, a spus Heiuș la Digi24.
Purtătorul de cuvânt al PSD, Radu Oprea, a comentat și el acest scandal susținând că „este vorba despre aplicarea unui regulament al UE. Acesta spune foarte clar în regulament că toate companiile din domeniul reglementat, deci nu este doar pentru OMV, este pentru toți actorii din această piață, trebuie să aibă o cifră de afaceri de 75% generată de domeniul respectiv, adică de producție de petrol și gaze”. În plus el a indicat că este „problema și tema ANAF-ului” să clarifice acest subiect.
Europarlamentarul Rareș Bogdan nu a stat nici el departe de subect și a lansat o serie de acuzații la adresa funcționarilor din Ministerul de Finanțe și din Ministerul Energiei, care ar fi reușit performanța de a lăsa o portiță de salvare anumitor companii.

















































