Cu ocazia Zilei Limbii Române, Președintele României, Nicușor Dan, a participat duminică la evenimentul „Marea Dictare Națională”, desfășurat în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, alături de Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu. Evenimentul a fost dedicat celebrării limbii române ca simbol al identității, unității și democrației în spațiul românesc.
- Ficțiunea sancțiunilor: Europa continuă să cumpere gaz rusesc
- Inflație fără precedent de interviuri ale judecătorilor CCR. Oare ce îi sperie?
- Ilie Bolojan pune presiune pe români. Guvernul a adoptat o nouă măsură menită să-i facă de râs public
- Procurorul Emilian Eva încearcă să scape de condamnarea pentru luare de mită
- Criză de personal în construcții și instalații
În deschiderea manifestării, Nicușor Dan a transmis un mesaj emoționant, subliniind că limba română este nu doar un element de identitate, ci și o responsabilitate comună. A elogiat eforturile cetățenilor Republicii Moldova de a păstra limba română în ciuda presiunilor istorice și a reafirmat sprijinul României pentru parcursul european al Moldovei.
Cu un ton ușor ironic , președintele României a sugerat că „Marea Dictare Națională” ar putea începe chiar cu clasa politică, transformând evenimentul într-un moment de reflecție asupra coerenței și responsabilității în discursul public. Matematicianul devenit președinte pare să fi adus nu doar un mesaj, ci și un corector într-un peisaj politic adesea lipsit de claritate.

Ziua Limbii Române este sărbătorită anual pe 31 august, fiind instituită oficial în România prin Legea 53/2013. Inițiativa legislativă a fost lansată în 2011 și adoptată definitiv în 2013, cu scopul de a celebra limba română în țară și în diaspora. Legea prevede organizarea de manifestări cultural-educative, arborarea Drapelului României și includerea evenimentelor dedicate în programele media publice.
În Republica Moldova, sărbătoarea a fost instituită în 1990, după ce, în 1989, Sovietul Suprem al RSS Moldovenești a recunoscut limba română (denumită oficial „limba moldovenească”) ca limbă de stat și a renunțat la grafia chirilică în favoarea alfabetului latin. Deși denumirea oficială a sărbătorii a fost modificată ulterior în „Limba noastră”, esența a rămas aceeași: celebrarea limbii române ca pilon al identității naționale.














































