Corina Crețu afirmă că PNRR se remarcă prin lipsa proiectelor concrete și a unei viziuni clare privind dezvoltarea României

Europarlamentarul Pro România Corina Crețu atrage atenția asupra faptului dezbaterea Planului Național de Redresare și Reziliență trebuie să se realizeze de urgență, arătând că România are o șansă istorică de a recupera decalajele, iar ratarea este un lux pe care nu ni-l putem permite.

• Oana Gheorghiu anunță care sunt primele companii de stat ce vor fi restructurate, lichidate…vândute. PSD: Atentat la siguranța națională a statului român
• Ficțiunea sancțiunilor: Europa continuă să cumpere gaz rusesc
• Inflație fără precedent de interviuri ale judecătorilor CCR. Oare ce îi sperie?
• Ilie Bolojan pune presiune pe români. Guvernul a adoptat o nouă măsură menită să-i facă de râs public
• Procurorul Emilian Eva încearcă să scape de condamnarea pentru luare de mită

România mai are la dispoziție o săptămână pentru a trimite forma finală a PNRR către Comisia Europeană.

Mesajele liniștitoare ale ministrului Cristian Ghinea, ale premierului Florin Cîțu și chiar și cele ale președintelui Klaus Iohannis țin, se pare, doar de PR politic. Europarlamentarul Corina Crețu se alătură celor care spun de multă vreme că riscăm să pierdem cele 30 de miliarde de euro care ne-ar fi asigurate prin PNRR.

Crețu explică care sunt motivele pentru care România are o problemă cu acest plan: lipsa proiectelor concrete și a unei viziuni clare privind dezvoltarea României.

„Din păcate, veștile nu sunt bune în ceea ce privește Planul Național de Redresare și Reziliență depus la Bruxelles săptămâna trecută Acesta este încă în analiză, dar – din ceea ce se discută la Bruxelles – este criticat caracterul general, lipsa proiectelor concrete (acolo unde sunt, acestea sunt doar copiate din programele operaționale deja existente, care ar fi fost continuate oricum, cu sau fără pandemie), lipsa unei viziuni clare privind dezvoltarea României în acord cu cei 6 piloni agreați în cadrul Reuniunii Miniștrilor Economiei și Finanțelor din Statele Membre (ECOFIN) la 11 februarie 2021. Dezbaterea PNRR ar fi trebuit să fie o prioritate națională și să beneficieze de o comunicare publică largă încă din iulie anul trecut, când s-a decis realizarea acestui fond menit să ajute Statele Membre să combată efectele pandemiei.”, afirmă Corina Crețu pe Facebook.

Europarlamentarul Pro România spune că planul prezentat săptămâna trecută la Bruxelles ar fi trebuit să fie însoțit de proiecte și bugete aferente fiecărui proiect. Ea își exprimă speranța că PNRR nu va fi politizat, așa cum s-a întâmplatla întocmirea bugetului național, când au fost private de fonduri multe localități cu primar de altă culoare decât cele din arcul guvernamental.

„Planul prezentat săptămâna trecută la Bruxelles ar fi trebuit însoțit de propuneri de proiecte și bugete aferente fiecărui proiect. Acest Plan se află acum sub evaluare, iar pe parcursul evaluării România va trebui să furnizeze toate informațiile necesare solicitate și să își revizuiască Planul dacă va fi necesar.

Pledez în continuare pentru o mai mare transparență și pentru evitarea politizării Planului Național de Redresare și Reziliență. De pildă, la întocmirea Bugetului național, multe localități care nu au primar care aparține arcului guvernamental au fost private de resurse. Sper să nu se repete acest lucru și în PNRR, care stipulează doar la modul general investiții în orașe, regenerarea zonelor centrale, a zonelor gărilor, a parcurilor industriale… La fel, în zonele rurale.”, mai spune Corina Crețu.

De asemenea, Crețu are o serie de întrebări care indică de fapt modul catastrofal în care acest plan a fost realizat de guvernanți. Din afirmațiile eurparlamentarului Corina Crețu reiese că proiectele sunt de fapt doar niște titluri, fără nicio prezentare sau explicație concretă.

„Totodată, susțin – ca și până acum – că ar trebui alocată o suma mai mare IMM-urilor, ceea ce înseamnă sprijinirea mai puternică a firmelor românești. În PNRR, acestea sunt îndemnate să se împrumute (sigur, la o dobândă avantajoasă, negociată de Comisie), dar după un an de pandemie eu cred că firmele românești ar avea nevoie de un sprijin mult mai mare. IMM-urile au avut întotdeauna proiecte de calitate și au accesat rapid banii prin proiecte de succes.

Unde au dispărut 1,5 miliarde alocate IMM-urilor în prima formă a PNRR și cea de-a doua formă, transmisă Comisiei, care alocă mult mai puțin? !?

Ce înseamnă Cloud guvernamental, România creativă, România atractivă, Valul renovării, România velo?

Care sunt proiectele cărora, sub aceste denumiri, le-au fost alocate miliarde de euro!?

Se va ține cont în PNRR de discrepanțele teritoriale existente, de inegalitățile sociale în creștere din România? !?

Trei din cele opt regiuni de dezvoltare ale României au în continuare un PIB (Produs Intern Brut) pe cap de locuitor mai mic decât media europeană. Își propune PNRR să amelioreze aceasta situație?!?

Cum vor beneficia de PNRR cei aproape 30% din cetățenii României care se află azi la limita sărăciei sau a excluziunii sociale?!?

Pe lângă PNRR, cum poate fi accelerată absorbția fondurilor pentru perioada 2014-2020, care acum e la 52%? Cum poți convinge, ca țară, Comisia Europeană că ai capacitatea de a cheltui – fără proiecte majore deja realizate – 48% din cele 30,5 miliarde care trebuiau deja cheltuite dar mai sunt trei ani în care mai pot fi cheltuiți banii pentru 2014-2020, plus peste 30 miliarde prin PNRR (în maximum 5 ani), plus finalizarea negocierilor, adoptarea programelor operaționale pentru 2021-2027? !?

Nu ar trebui să existe o structură specială la care să contribuie cei mai buni specialiști pentru ca România să nu rateze aceste șanse istorice?

Iată câteva întrebări la care Guvernul ar trebui sa ofere răspunsuri.

După analiza realizată de Comisia Europeană, Planurile naționale vor fi prezentate și în Parlamentul European, unde voi urmări cu atenție evoluția acestui proces și vă voi ține la curent, atât cu opiniile din cadrul Comisiei pentru Dezvoltare Regională (REGI), Comisia de Control Bugetar (CONT), Comisia pentru Muncă și Afaceri Sociale (EMPL) – din care fac parte, cât și din sesiunile plenare ale Parlamentului.”, mai afirmă Corina Crețu.

Într-o intervenție de astăzi la TVR1, Corina Crețu a precizat că pe hârtie am avea următoarele sume: PNRR- miliarde euro, cadrul financiar multianual 2021-2027 – 30 miliarde euro, Agricultură- 10 miliarde plus Fondul pentru Tranziție Justă.

„Dacă vorbim de bani, într-adevăr, pe hârtie aveam așa, avem 30 de miliarde (de euro) PNRR, 30 de miliarde cadrul financiar multianual 2021-2027 care se negociază în paralel și de care nu se spune nimic, la Agricultură sunt peste 10 miliarde plus Fondul pentru Tranziție Justă.”, a declarat europarlamentarul Pro România la TVR1.

Corina Crețu a precizat că data limită pentru accesarea fondurilor PNRR este 31 august 2026 și că banii care nu sunt accesați de țările incapabile să-i ia vor fi redistribuiți statelor care și-au făcut planul.

Președintele Klaus Iohannis a declarat în această dimineață că nu este nicio „catastrofă” că ministrul Ghinea s-a întors de la Bruxelles cu observații. Președintele nu a spus în niciun moment că acest plan ar putea fi rezultatul unui colaborări extinse. A precizat doar că va fi lucrat de „noi” până „va fi suficient de bun ca să fie acceptat de Comisie şi, mai important, implementat de noi”.

„Deja, Comisia (Europeană) începe să recomande ţărilor să lucreze la planuri bune mai degrabă, decât să le termine într-o anumită zi. Şi noi, da, vom lucra pe PNRR până când va fi suficient de bun ca să fie acceptat de Comisie şi, mai important, implementat de noi. Am auzit şi eu la televizor tot felul de politicieni de la Opoziţie care anunţă catastrofa. Nu este nicio catastrofă. Prima formă de plan naţional a fost discutată cu Comisia, cu comisar, cu director general, cu directori. Fiecare şi-a făcut observaţiile. Ministrul de resort s-a întors în ţară cu observaţiile acestea, le vom analiza, vom corecta planul, iar vor exista discuţii la Bruxelles, vom face ultimele corecturi şi planul va merge înainte. Deci, acest plan va fi lucrat până este foarte bun şi va fi implementat”, a explicat Iohannis.