Tribunalul din Bruxelles a dat câștig de cauză companiei farmaceutice Pfizer în procesul pe care aceasta l-a intentat României pentru neexecutarea contractului de achiziții.
- 20 de ani fără EA
- Înalta Curte trage un semnal de alarmă la CCR: Măsuri aberante care lasă românii de rând fără apărare
- ÎCCJ sesizează CCR în legătură cu ultimele modificări aduse Codului de procedură penală
- Bolojan atacă PSD și explică de ce proiectul reactoarelor modulare are probleme
- PSD, PNL, USR și UDMR au căzut de acord pe legea salarizării
Pfizer și BioNTech au dat România în judecată, pentru că țara noastră ar fi încălcat contractul semnat în mai 2021, pentru achiziția de vaccinuri anti-COVID-19. Este vorba despre 28 milioane de doze în valoare de aproximativ 550 de milioane de euro, pe care România nu mai dorește să le cumpere.
Tot astăzi, instanța din Bruxelles a decis că și în dosarul Pfizer vs Polonia, compania farmaceutică are câștig de cauză.
În comunicatul de presă transmis de Tribunalul Bruxelles se arată că, întrucât România nu a demonstrat că Pfizer a abuzat de dreptul său prin solicitarea executării obligațiilor contractuale, este obligată „să preia dozele de vaccin rămase și să plătească prețul acestora către Pfizer, respectiv 3.031.128.036,97 RON (cu TVA) (aproximativ 600.000.000 €)”.
Vă prezentăm comunicatul referitor la România
„La 20 mai 2021, Comisia Europeană a încheiat cu compania farmaceutică Pfizer un contract de achiziție de doze de vaccin împotriva COVID-19. Acest contract a fost încheiat în numele statelor membre ale UE, în urma unei proceduri centrale de atribuire a contractelor publice, denumită procedură negociată fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare.
Acest contract prevedea în special obligația fiecărui stat membru de a achiziționa un număr specific de doze de vaccin împotriva COVID-19, stabilit într-un tabel de repartizare elaborat de Comisie în colaborare și cu acordul statelor membre participante, din care făcea parte și România.
În decembrie 2023, Pfizer a chemat în judecată România în fața Tribunalului de primă instanță francofon din Bruxelles, solicitând executarea silită a contractului menționat, ca urmare a refuzului acesteia de a prelua integral dozele și de a plăti prețul convenit.
Tribunalul a arătat mai întâi că elementele prezentate nu îi permiteau să constate o neregularitate în procesul de atribuire a contractului public către Pfizer.
De asemenea, a constatat că nu erau îndeplinite condițiile de reziliere a contractului în favoarea României și că aceasta nu demonstra că respectivul contract, în special clauzele privind prețul, numărul de doze sau exonerările de răspundere, ar indica un abuz de poziție dominantă din partea Pfizer.
Tribunalul a mai constatat că evoluția pandemiei, în special scăderea ratei de infectare, nu constituia o circumstanță care să justifice eliminarea sau adaptarea obligațiilor contractuale ale României față de Pfizer.
În final, tribunalul a constatat că, în circumstanțele cauzei, România nu a demonstrat că Pfizer ar abuza de dreptul său prin solicitarea executării obligațiilor contractuale.
Prin urmare, tribunalul a obligat România să preia dozele de vaccin rămase și să plătească prețul acestora către Pfizer, respectiv 3.031.128.036,97 RON (cu TVA) (aproximativ 600.000.000 €).”
Nu e definitivă, dar e executorie
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a afirmat că decizia prin care România a fost condamnată să plătească soldul restant pentru vaccinurile anti-COVID comandate de la grupul farmaceutic Pfizer/BioNTech nu este definitivă, dar este executorie și poate fi pusă în aplicare cu virarea sumelor de bani într-un cont.
„Este o decizie care are un impact semnificativ asupra României, mai ales că obiectul său material este plata unei sume foarte mari de bani, plus dobânzile respective. De gestionarea acestei cauze nu s-a ocupat Ministerul Justiției, ci Ministerul de Finanțe, în conformitate cu dispozițiile legale. Există cale de atac, dar această hotărâre are un caracter executoriu, ceea ce înseamnă că, în principiu, ea poate să fie pusă în executare cu virarea sumelor de bani într-un cont. Vom urmări ce se întâmplă, exercitarea căii de atac și vom vedea dacă ceva mai poate fi schimbat”, a declarat Radu Marinescu.
Întrebat dacă România ar putea ajunge să plătească mai mult dacă nu achită suma în acest moment și așteaptă să se finalizeze și calea de atac, Marinescu a răspuns că un refuz s-ar putea traduce și prin acumularea de arierate.
„O hotărâre care este executorie, sigur că, în măsura în care creditorul solicită executare, acesta are și instrumente de a pune în executare hotărârea respectivă. Pe de altă parte, un refuz de executare se poate traduce și în acumularea unor arierate care pot să împovăreze debitorul din perspectiva trecerii timpului. E foarte greu de speculat asupra succesului unei căi de atac, dar decizia va fi, bineînțeles, la nivel guvernamental și, încă o dată, nu vreau să speculez mai mult”, a spus ministrul Justiției.
„Acea cantitate uriașă nu avea nicio legătură cu realitatea”
Al treilea contract cu Pfizer a fost semnat fără o fundamentare clară a nevoii, iar cifrele au fost supraevaluate, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete într-o conferință de presă.
„Se vede de la distanță că dozele de vaccin doar de la Pfizer depășesc cu mult populația României, inclusiv cu rapel”, a spus ministrul.
El a arătat că acea cantitate de 29 de milioane de doze nu mai era necesară din punct de vedere al sănătății publice, având în vedere că la acel moment, unele dintre vaccinurile comandate înainte începeau să expire, rata de vaccinare scădea, iar virusul nu mai era la aceeași intensitate ca în anii anteriori.
„Am spus că decizia Tribunalului de la Bruxelles se referă strict la cele 29 de milioane de doze care nu au mai fost comandate și care nici nu au fost livrate în România, dar ele sunt parte din contractul semnat în anul 2021, luna mai. (…) Dar să ne aducem puțin aminte cum arătau lucrurile în anul 2022 spre final, respectiv 2023. Era un stoc de vaccinuri destul de mare. Vorbim de câteva milioane de doze care nu erau utilizate. Ba mai mult, începeau să expire. Rata de vaccinare a început să scadă. COVID-ul nu mai era la aceeași intensitate ca în anul 2020 și 2021. Deci, prezența acestor multe milioane, vorbesc de 29 de milioane de doze, nu mai era necesară din punctul de vedere al sănătății publice. Nu vreau să zic că este corect sau că este greșit. (…) Ce este greșit, din punctul meu de vedere, este acea cantitate uriașă care a fost semnată în mai 2021, care n-avea nicio legătură cu realitatea, care n-are nicio estimare medicală în directă legătură cu sănătatea publică sau cu rata de vaccinarea”, a explicat Rogobete.
El a susținut că cele 29 de milioane de doze de vaccin Pfizer nu au fost comandate, ci au fost contractate și conform contractului exista obligația de a fi achitate chiar dacă nu erau comandate.
„Dacă nu erau contractate în mai 2021, astăzi, România nu ar fi avut această sumă de 3 miliarde de lei de plătit. Este adevărat că în mai 2021 nu știam în ce direcție va merge pandemia. Dar este evident că în mai 2021 știam sigur că populația țării nu se va dubla, pentru că aceste doze de vaccin, comandate suplimentar față de celelalte doze, vorbim de aproape 30 de milioane de doze deja contractate. Și mare atenție: doar pentru Pfizer. Nu uitați: noi mai avem încă trei contracte cu alți trei producători.
Deci, discutăm despre o comandă de aproximativ 30 de milioane de doze pusă în mai 2021 peste o altă comandă de aproximativ 30 de milioane de doze”, a susținut ministrul Sănătății.
Plătiți, USR!
Fostul ministru de Finanțe Adrian Câciu cere să fie indicată sursa de finanțare din care se va plăti această sumă. El îi acuză pe cei din USR că au făcut un jaf de peste 4 miliarde de lei.
„USR trebuie să plătească paguba din jaful pe care l-a făcut! Jaful USR ne costă peste 4 miliarde lei!
Incompetența, iresponsabilitatea, tupeul, minciuna, grobianismul acestor indivizi au primit astăzi nota de plată: peste 4 miliarde lei!
Poate ne indică acum din ce sursă de finanțare va plăti România această sumă!
Nu de alta, dar ne spuneau, cu tupeu și grobianism, că suntem iresponsabili daca vrem să sprijinim persoanele vulenrabile!
De fapt, ei erau cei iresponsabili!
În timp ce urlau la alții, puneau România la plata a peste 4 miliarde lei pe vaccinurile comandate de Voiculescu și Mihailă.
În frunte cu Cîțu, născut de ziua păcălelii! Problema este că păcăliți au fost românii, nu acesti incompetenți și penali!
PS: daca useriștii nu găsesc sursa de finanțare le zic eu de unde: de la ministerele lor, în special mediu, externe și economie.
Că tot nu fac nimic pe acolo, programele de mediu nu au fost finanțate, cetățenii români se repatriază singuri iar economia au reușit să o bage în criză!
Plătiți, USR! Plătiți!”, a scris Adrian Câciu pe Facebook.
Incompetența ministrului Rafila
USR, partid asupra căruia s-au concentrat toate atacurile după apariția informației privind decizia tribunalului de la Bruxelles, încearcă să arunce vina pe ministrul Alexandru Rafila.
„Cum a ajuns România să piardă un proces de peste 3 miliarde de lei din cauza incompetenței ministrului PSD Alexandru Rafila?
Cronologia procesului România – Pfizer:
𝗠𝗮𝗶 𝟮𝟬𝟮𝟭: Premierul Florin Cîțu – la o lună după demiterea ministrului Vlad Voiculescu – decide participarea României la contractul european de achiziție comună de vaccinuri Pfizer. Cantitatea asumată: 39 de milioane de doze.
𝗜𝗮𝗻𝘂𝗮𝗿𝗶𝗲 𝟮𝟬𝟮𝟮: Ministrul Alexandru Rafila semnează Formularul de Comandă pentru cele 39 de milioane de doze – un act de implementare a unei obligații deja existente. Tot în 2022, același ministru Rafila suspendă orice livrări de vaccinuri.
𝗠𝗮𝗶 𝟮𝟬𝟮𝟯: Pfizer și Comisia Europeană vin cu propunerea de flexibilizare a contractului. România – alături de Ungaria și Polonia – alege să nu răspundă. Celelalte 24 de state negociază și scapă.
𝗙𝗲𝗯𝗿𝘂𝗮𝗿𝗶𝗲 𝟮𝟬𝟮𝟰: Pfizer depune acțiune în instanță la Bruxelles.
Aprilie 2026: România pierde procesul și este obligată să plătească peste 3 miliarde de lei. Decizia dată de instanța din Bruxelles nu este definitivă, dar este executorie.
România ar 𝐟𝐢 𝐩𝐮𝐭𝐮𝐭 𝐞𝐜𝐨𝐧𝐨𝐦𝐢𝐬𝐢 𝐬𝐮𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐨𝐚𝐧𝐞 𝐝𝐞 𝐞𝐮𝐫𝐨 𝐝𝐚𝐜𝐚̆ în 2023 Rafila ar fi renegociat contractul așa cum au făcut miniștrii sănătății din alte 24 de state europene.”
România a comandat (mult) sub media europeană
Fostul ministru USR al Sănătății, Vlad Voiculescu îl contrazice pe actualul ministru, Alexandru Rogobete, și expune cronologia în așa fel încât să fie simplu și ușor de înțeles.
„Domnul Rogobete cred că a încercat să păstreze o anumită decență în conferința de presă din seara asta. Cu sau fără voia sa însă, a spus lucruri grave și profund greșite.
Le voi lua pe rând și vă las aici și graficele care arată lucrurile mult mai clar și ușor de înțeles.
A spus că în Mai 2021 când Florin Cîțu a decis în ședință de guvern să facă acea comandă de vaccinuri, campania de vaccinare mergea prost și românii deja nu se mai vaccinau. E pur și simplu fals. Românii se vaccinau mai mult decât media europeană, SUA, UK sau chiar Israel.
Vaccinarea s-a dus în cap odată cu anunțul președintelui Iohannis cum că ar fi învins pandemia și urmează marea relaxare. Vezi al doilea grafic de mai jos.
A mai spus domnul Rogobete că România nu ar fi trebui să facă acea comandă de vaccinuri. Că dânsul ar fi făcut procedat poate altfel.
Mai întâi de toate, dacă ar fi fost ministru atunci – în locul doamnei Mihăila, decizia tot la Florin Cîțu ar fi fost. Deci opinia dânsului ar fi contat probabil tot cât a contat și a mea când în ședințele de guvern din 10 și 18 martie l-am întrebat pe Superman cum a luat deciziile și de ce Ministerul Sănătății află abia după semnarea contractului de achiziția de vaccinuri.
Apoi, alocarea dozelor de vaccin se făcea în funcție de populație – cota pro-rata a României era de 4,3% .
Niciun stat membru UE nu a refuzat acel contract.
Să fi fost toți ceilalți tâmpiți oare? Puțin probabil, aș zice.
Adevărul este ușor de înțeles:
A. România nu a avut o problemă cu cantitatea de vaccinuri comandate. A comandat (mult) sub media europeană.
B. România a avut trei probleme mari:
– campania de vaccinare condusă de un militar (dl. Valeriu Gheorghiță – acum șef spital SRI) sub bagheta domnului Cîțu (Superman) a dus la cea mai mică rată de vaccinare din Europa (sub 40%)
– domnul Rafila a refuzat oferta Pfizer și nu a negociat nimic; idem cu Ungaria lui Orban; despre asta să ne spună mai multe cei care erau la putere atunci. Noi nu știm decât ce scrie Pfizer în chemarea în judecată: că ei au venit cu oferte de reducere a mai mult de jumătate din sumă și România nu a răspuns nimic. 24 de state europene au răspuns și nu sunt acum în procese cu Pfizer.
– nimeni nu se mai vaccinează anti-Covid în România din 2023 încoace. Suntem singura țară din UE care nu mai pune la dispoziție vaccinul. În Belgia, Irlanda, Olanda, Norvegia de pildă, cam 50% dintre persoanele vulnerabile (peste 70 de ani) sunt vaccinate anti-Covid.
PS dacă vi se pare că eșecul campaniei de vaccinare ne costă doar bani, sunt sigur că nu vă mai aduceți aminte de luna octombrie 2021: cea mai neagră lună din istoria postbelică a României, cu un total oficial de 10.532 decese din cauza COVID-19 și un exces de decese de 22.980 față de media anilor 2011-2019, în luna octombrie.
𝐋𝐚 𝐑𝐞𝐯𝐨𝐥𝐮𝐭̦𝐢𝐞 𝐚𝐮 𝐦𝐮𝐫𝐢𝐭 𝟏.𝟏𝟒𝟐 𝐫𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢. 𝐃𝐞 𝟐𝟎𝐱 𝐦𝐚𝐢 𝐩𝐮𝐭̦𝐢𝐧 𝐝𝐞𝐜𝐚̂𝐭 𝐢̂𝐧 𝐎𝐜𝐭𝐨𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟏.
Pe 2.11.2021, România a atins recordul pandemic de 591 decese raportate în 24 de ore din cauza COVID-19.
Majoritatea celor decedați și internați în stare gravă erau, evident, persoane nevaccinate.
PPS dacă vi se pare că asta a fost cândva în trecut, mai gândiți-vă odată!
Am găsit cifre doar din 2023 deocamdată: s-au înregistrat 200.653 cazuri noi și 1.323 decese, respectiv 𝐮𝐧 𝐧𝐮𝐦𝐚̆𝐫 𝐝𝐞 𝐝𝐞𝐜𝐞𝐬𝐞 𝐝𝐞 𝟏𝟎 𝐨𝐫𝐢 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐚𝐫𝐞 𝐝𝐞𝐜𝐚̂𝐭 𝐠𝐫𝐢𝐩𝐚 𝐝𝐢𝐧 𝐚𝐜𝐞𝐥𝐚𝐬̦𝐢 𝐬𝐞𝐳𝐨𝐧.”, a scris Vlad Voiculescu pe Facebook.
România NU putea negocia individual numărul de doze
Și fostul ministru al Sănătății Ioana Mihăilă are o versiune proprie asupra motivului pentru care România a pierdut astăzi procesul intentat de Pfizer. Mihăilă consideră că nu a România nu a gestionat „responsabil” consecințele deciziei de a rămâne în contract.
„Astăzi, România a pierdut în primă instanță procesul cu Pfizer privind neonorarea contractului de livrare a vaccinurilor anti-COVID pentru anii 2022–2023.
Am fost întrebată cine este responsabil pentru cele aproximativ 600 de milioane de euro pe care România ar trebui să le achite ca urmare a acestei decizii.
Pentru că în mai 2021 mă aflam la conducerea Ministerului Sănătății, în momentul în care Guvernul României a decis să rămână în contractul cu furnizorul, consider necesar să explic contextul și, mai ales, ce ar fi putut fi făcut ulterior pentru a evita situația de astăzi.
Pentru o analiză corectă, trebuie să ținem cont de trei elemente esențiale:
Contextul deciziei din 2021
Clauzele contractuale și mecanismul de alocare a dozelor la nivel european
Deciziile (sau lipsa lor) după anul 2021
1. Contextul deciziei din 2021
Propunerea Comisiei Europene a fost transmisă Ministerului Sănătății în mai 2021, la finalul valului 3 pandemic.
La acel moment:
– România avea peste 100.000 de vaccinări/zi, dintre care peste 90.000 cu vaccin Pfizer
– existau deja date solide din „viața reală” (Israel, Marea Britanie) care arătau că vaccinarea reduce cu peste 90% riscul de spitalizare și deces
– apăruseră primele cazuri de infecție cu varianta Delta, inclusiv în România
– necesitatea rapelurilor și a vaccinurilor adaptate devenise evidentă
În acest context, decizia de a asigura accesul la vaccin și pentru anii următori nu a fost una arbitrară, ci una fundamentată medical și epidemiologic. A fost o decizie în care am ales să prioritizăm sănătatea publică și viețile oamenilor, într-un moment în care riscurile erau reale și imediate.
2. Clauzele contractuale și alocarea dozelor
România NU putea negocia individual numărul de doze.
Distribuția se făcea de către Comisia Europeană, proporțional cu populația fiecărui stat (pro-rata).
Opțiunile erau:
fie să nu participăm deloc la mecanism pentru 2022–2023
fie să acceptăm alocarea integrală (aprox. 15 milioane doze/an)
Toate statele membre au ales să rămână în contract.
Este important de subliniat:
decizia nu era despre „câte doze cumpărăm”, ci despre dacă România mai are sau nu acces la vaccin în 2022–2023.
3. Ce s-a întâmplat după 2021
Aici se află, de fapt, cheia situației actuale.
– Rata de vaccinare a scăzut dramatic
– Încrederea publică s-a prăbușit, inclusiv pe fondul lipsei de reacție a statului în fața campaniilor antivaccinare
– România a ajuns nu doar să abandoneze vaccinarea anti-COVID, ci să înregistreze scăderi alarmante și la vaccinările pediatrice, unele sub 50%
În același timp, trebuie pusă o întrebare esențială:
Dacă toate statele UE au rămas în contract, de ce doar România, Ungaria și Polonia se află în această situație?
Pentru că majoritatea statelor:
– au renegociat contractele
– au re-eșalonat livrările pe perioade mai lungi
– au adaptat strategiile pentru a proteja populațiile vulnerabile
România a ales să nu folosească aceste mecanisme.
Concluzia este simplă:
Decizia din 2021 trebuie analizată în contextul epidemiologic de atunci și prin prisma responsabilității de a proteja viețile oamenilor.
Problema majoră nu este că România a rămas în contract, ci că ulterior nu a gestionat responsabil consecințele acestei decizii.
Iar costurile acestei lipse de acțiune le vedem astăzi”, a scris Ioana Mihăilă pe Facebook.
Cum au devenit vaccinurile „inutile”
Reamintim că aceste achiziții de vaccinuri anticovid au fost negociate și încheiate de Comisia Europeană în numele statelor membre ale UE. Contractul semnat cu Pfizer și Biontech în noiembrie 2020 presupunea achiziționarea a 300 de milioane de doze de vaccin. A urmat în 2021 un contract extins. În primăvara anului 2021, Comisia Europeană, în numele celor 27 de state membre ale UE, a încheiat un contract pentru până la 1,8 miliarde de doze de vaccin în valoare de până la 35 de miliarde de euro, dacă acesta era executat în întregime.
România, ca și celelalte state UE, nu au avut un cuvânt de spus în ce privește imensul contract semnat de Ursula von der Leyen, ca reprezentant al Comisiei Europene. (Președinta CE este implicată în scandalul, numit și „Pfizergate”, care a explodat după un interviu al lui Albert Bourla din NY Times din aprilie 2021, când acesta a recunoscut că schimba regulat mesaje SMS cu Ursula von der Leyen privind achiziția în masă de către UE a vaccinurilor Pfizer).
Cu toate acestea, România a acceptat oficial (prin decizie a Guvernului) cantitățile impuse de CE.
După extinderea contractului cu Pfizer, în 7 ianuarie 2022 România a semnat un contract pentru 39.099.623 de doze de vaccin Pfizer BioNTech. Urma ca serul să fie livrat în cantități specifice în fiecare lună până în iunie 2023. Însă, după doar câteva zile, România a solicitat realocarea dozelor sau amânarea livrărilor. Astfel s-au vândut către Germania și Ungaria 6,5 milioane de doze și am împrumutat Portugalia cu 350.000 de doze.
Miniștrii Sănătății Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă sunt cei care au semnat documentele interne privind aceste achiziții. Dar cea mai mare parte a cantităților de vaccin au venit în mandatul Ioanei Mihăilă.
Între timp, în România rata vaccinării a scăzut și, în consecință, a rămas cu stocuri mari de doze neutilizate. În aceste condiții, Guvernul a decis să nu mai primească dozele de vaccin anti-Covid, mai ales că România avea în depozite milioane de doze de vaccin care urmau să expire și care au fost distruse.
O anchetă pentru achiziţia de vaccinuri din pandemie este pe rolul DNA, care îi investighează pe foştii miniştri ai Sănătăţii, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, și pe fostul premier Florin Cîțu, pentru o cantitate de vaccinuri mult peste nevoile reale ale României.
Articole Similare
Leave a Reply
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
