Supranumit „ministrul Apărării”, Costică Ştefănescu, fostul căpitan al Craiovei Maxima şi al echipei naţionale, s-a aruncat marţi seară de la etajul al cincilea al Spitalului Militar din Bucureşti.

Actual

Costică Ştefănescu, fostul căpitan al Craiovei Maxima, s-a sinucis

Marea glorie a fotbalului românesc, care împlinise 62 de ani, suferea de cancer la plămâni şi de la sfârşitul lunii iulie era hrănit artificial.

„De câţiva ani mă lupt cu boala, dar aşa cum am făcut-o pe terenul de fotbal, aşa fac şi în viaţa de zi cu zi. Îmi place să fiu un luptător. Sunt într-o situaţie nu prea fericită a vieţii mele, dar voi continua să lupt. Cel mai mult îmi doresc să ajung să trăiesc să văd, din nou, echipa Universitatea Craiova cu performanţe notabile”, declara, într-un ultim interviu, fostul mare internaţional şi căpitan al echipei naţionale.

Un fotbalist de legendă
Costică Ştefănescu a fost lansat în fotbalul de performanţă de Steaua pentru care a evoluat între 1969 si 1973 (77 de partide, 9 goluri). S-a transferat apoi la Universitatea Craiova, club unde a cunoscut consacrarea şi pentru care a jucat 378 de jocuri, marcând 10 goluri. A fost căpitanul Craiovei Maxima, alături de care a cucerit primele trei titluri din palmaresul oltenilor (1973–74, 1979–80, 1980–81) şi primele patru Cupe ale României (1976–77, 1977–78, 1980–81, 1982–83). În 1983, Universitatea Craiova devenea prima echipă românească ajunsă în semifinalele unei cupe europene (1-1 şi 0-0 cu Benfica Lisabona, în Cupa UEFA). Şi-a încheiat cariera la FC Braşov (1986-1988), pentru care a jucat de 35 de ori. Ştefănescu se afla pe locul al doilea în topul jucătorilor cu cele mai multe prezenţe în Liga I, cu 490 de partide, după Ionel Dănciulescu (511 meciuri). La echipa naţională, legendarul fundaş a debutat pe 14 august 1977, cu ocazia intâlnirii dintre Cehoslovacia şi România, scor 1-3. În total, a acumulat 64 de meciuri sub tricolor (fără gol marcat), în 43 dintre ele purtând banderola de căpitan, inclusiv la turneul final al Campionatului European din 1984. Ca tehnician, a antrenat atât în ţară, cât şi în străinătate, echipe ca Hapoel Tzafririm Holon (Israel), Al-Sho’ala (Arabia Saudită), Najran (Arabia Saudită), Al-Jaish Damasc (Siria), Al-Wahda Damasc (Siria), Al-Tadamon (Kuweit) şi Al-Shamal (Qatar). A fost, de asemenea, secundul lui Anghel Iordănescu la echipa naţională în perioada 1994-1998.

Ar mai fi avut o speranţă
Costică Ştefănescu ar fi putut avea o speranţă la viaţă din Cuba lui Fidel Castro, unde fostul mare internaţional român şi al Universităţii Craiova s-a gândit să încerce un tratament miraculos pentru cancerul pulmonar de care suferea. Familia nu a dorit însă să facă acest pas, iar „Amiralul” Ştefănescu a rămas în Braşov. Ulterior, a fost reinternat la Spilaul Militar, unde, în cele din urmă, a ales suicidul.

* * * * *

FRF: Dispariţia unuia dintre cei mai mari fotbalişti din istorie
Într-un comunicat postat pe site-ul oficial, FRF îşi exprimă regretul faţă de decesul fostului mare fotbalist: „Federaţia Română de Fotbal anunţă cu regret şi durere dispariţia dintre noi a unuia dintre cei mai mari fotbalişti din istoria fotbalului românesc, Costică Ştefănescu. La doar 62 de ani, fostul căpitan al echipei noastre naţionale a anilor 80 lasă în urmă o cariera prodigioasă şi cifre pe măsura”.

Alexandru Boc: N-a mai suportat să se vadă aşa

„Costică Ştefănescu a fost un bărbat adevărat, probabil că s-a uitat în oglindă şi s-a întrebat: „De ce să mai trăiesc? Pentru ce să mai trăiesc? Este o afirmaţie dură, dar eu îl cunosc cum era. Costică Ştefănescu se uita în oglindă şi avea un corp de invidiat. Înainte să moară avea 35 de kilograme. A murit pentru că n-a mai suportat să se vadă aşa, n-a mai suportat să treacă prin asemenea chinuri”.

 

Ţicleanu: Unul dintre românii cu care ţara asta se poate mândri

„Sunt devastat, nu pot să cred aşa ceva. Era fratele meu, eram mai mult decât prieteni. Nici nu sunt în stare să vorbesc acum. Vorbeam des cu el la telefon, îl încurajam. Chiar ieri (luni, n.n.) am vorbit cu el şi i-am spus că am preluat-o pe FC Braşov şi i-am zis să vină să mă susţină din tribună. E unul dintre românii cu care ţara asta se poate mândri. E un moment foarte greu şi iertaţi-mă, dar nu mă mai simt în stare să vorbesc. Şocul e prea mare.” 

 

Sorin Cârţu: Era disperat

„Era disperat cu viaţa pe care o ducea. Ştiam că are probleme grave cu cancerul la plămâni. Probabil că a fost dureros şi nu a mai putut. Sunt bulversat, nu mă aşteptam la un astfel de un deznodământ pentru că era un om puternic. Eu nu am mai vorbit cu el în ultima vreme, pentru că mi-a fost greu să-l sun. L-au vizitat insa Lung şi Ţicleanu, care mi-au spus că era foarte grav. Dumnezeu să-l ierte!”, a declarat Sorin Cârţu, în exclusivitate pentru Q Magazine.

 

Mircea Lucescu: Nu merita un sfârşit atât de trist

Îmi este foarte greu să cred ce s-a întâmplat. Costică Ştefănescu a fost  un fotbalist perfect, un superprofesionist, ar fi putut juca la orice echipă din Europa, însă ăsta a fost ghinionul generaţiei lui, că aceşti jucători nu au putut să evolueze în străinătate. L-am pus căpitanul echipei, tocmai pentru seriozitatea şi profesionalismul de care dădea dovadă! Lângă el i-am crescut pe Belodedici, Andone, Hagi, Balint şi pe mulţi alţii. În cei patru ani pe care i-am petrecut la echipa naţională, nu i-am făcut niciodată vreo observaţie. Îmi amintesc meciul din Suedia, când am câştigat cu 1-0. A dat atunci o pasă genială către Cămătaru, care a marcat… Doamne, ce fotbalist a fost! A fost un om foarte inteligent, altruist, extrem de corect faţă de colegi, arbitri şi adversari. Din păcate, în ultima vreme nu am mai ţinut legătura. E de înţeles gestul lui, nu îl condamn. A fost un fotbalist enorm şi o personalitate uriaşă care nu merita un sfârşit atât de trist!”, a declarat, în exclusivitate pentru Q Magazine,  reputatul antrenor Mircea Lucescu.

 

Ion Geolgău: Sunt în stare de şoc

M-au lăsat picioarele când am aflat vestea. Eram la volan şi am fost la un pas de accident. Încă nu-mi vine să cred ce s-a întâmplat, sunt în stare de şoc.”

 

 

 

 

 

 

 

Rodion Cămătaru: A fost liderul nostru

A fost liderul nostru! Văd că viaţa nu are logică. Un om care nu a făcut excese a fost lovit de această boală. Sincer, nu pot să îl condamn. A vrut să evite chinul şi să vadă suferinţa celor din jurul lui. Ştia că tot acolo se îndreaptă.

 

 

Adrian Mititelu: Era regele Craiovei!

„Nu-mi vine să cred că s-a dus şi nea Costică. E incredibil! Discutasem cu el în urmă cu vreo 7-8 luni, dar nu mă aşteptam la un asemenea deznodământ. În ultimul timp, nu-şi mai dorea să vorbească cu nimeni. Mă ţinea la curent cu situaţia lui Aurică Ţicleanu. Ştiam că e grav, că slăbise enorm. Era regele Craiovei! Fără el şi încă doi-trei, Craiova nu ar fi fost un oraş atât de cunoscut.”

 

 

Cornel Dinu: Şi el face parte din categoria celor pe care lumea i-a uitat

Ştiu că era bolnav şi mă pune pe gânduri că un om ca el, o persoană puternică, a ales o asemenea cale. Poate şi el face parte din categoria celor pe care lumea i-a uitat, iar fără voia lui a fost forţat să se retragă din fenomen.

 

 

* * * * *

A fost invincibil un sfert de veac

Până anul trecut, Costică Ştefănescu a fost cel mai longeviv jucător din Liga I, 490 de meciuri, record pe care l-a deţinut timp de 24 de ani şi 15 săptămâni, cât se scursese de la ultimul său joc disputat în prima divizie a fotbalul românesc. Cel care l-a depăşit în acest clasament, legendarul atacant Ionel Dănciulescu (37 de ani), continuă să evolueze încă în tricoul lui Dinamo.

Două soţii şi două hoteluri

Ştefănescu a avut două mariaje. Cu prima soţie, Mariana Nedelcu, a avut doi copii: Loredana (37 de ani) şi Valeriu (35 de ani). A divorţat în 2000, iar în 2001 s-a recăsătorit cu Maria, care avea două fete dintr-o relaţie anterioară. Fostul căpitan al naţionalei şi Craiovei Maxima era şi bunic, fiica sa având două fetiţe gemene, iar băiatul o fată. În 1997, Costică Ştefănescu a construit împreună cu soţia sa Maria hotelul „Maryland“, chiar pe faleza din staţiunea Eforie Nord. În 2004, familia Ştefănescu şi-a extins afacerea, ridicând un alt hotel în Eforie Nord, „Evelyne“, botezat după nepoţica Mariei.

Trupul neînsufleţit va fi depus la Casa Fotbalului

Începând de mâine, 22 august, ora 14.00, până vineri, 23 august, ora 15.00, trupul neînsufleţit al marelui fotbalist român Costică Ştefănescu va fi depus în sala „Florea Dumitrache” a Casei Fotbalului. Cei care vor dori să-i aducă un ultim omagiu vor avea acces în incinta Arenei Naţională. După aceea, până la înmormântare, care va avea loc sâmbătă, 24 august , la ora 13.00, la Săbăreni (judeţul Giurgiu), sicriul va fi depus în casa părintească, din localitatea amintită, a fostului căpitan al naţionalei României şi Craiovei Maxima.

Va fi înmormântat la Săbăreni

Sinuciderea căpitanului de la Euro’84, care a ales să-şi pună capăt vieţii printr-un salt în gol de la o înălţime de 20 de metri este, fără îndoială, un gest disperat, dezaprobat şi condamnat de Biserică, un gest care va naşte nesfârşite comentarii. Conform dorinţei familiei, Costică Ştefănescu va fi înmormântat la Săbăreni, localitatea lui natală, la 15 kilometri de Bucureşti, fără ca sicriul său să fie  introdus în biserică. Încremenit de durere, unul dintre foştii săi coechipieri, prietenul Silviu Lung, are un mesaj pentru Ştefănescu pe lumea de dincolo: “Sunt convins că el e acum în Rai, a fost un om nemaipomenit, nu supăra pe nimeni. Dacă aş putea să-i transmit un ultim mesaj, acesta ar fi să rămână la fel şi acolo, Sus”.

Ioan Chirilă despre Costică Ştefănescu
Cel mai mare cronicar sportiv pe care l-a dat această ţară, regretatul Ioan Chirilă, îl zugrăvea ca nimeni altul, cu mulţi ani în urmă, pe cel care a purtat a purtat banderola de căpitan al echipăei naţionale în 40 de meciuri: „Ai mereu impresia că şi-a uitat valiza-diplomat pe o masă de conferinţă, la Geneva sau Stockholm. Vorbeşte puţin şi asta îndeosebi în anii de când e căpitan la Craiova şi la echipa naţională. Îşi cântăreşte greu cuvintele. În faţa lui, glumele devin întotdeauna mai pudice. Până şi Cârţu se supune acestei reguli. Deseori, lasă impresia că este şeful unei brigăzi de şoc, care se bate pentru a asigura rezistenţa digului în timpul unor inundaţii.”

Fanii Craiovei Maxima, aşteptaţi la stadion

Suporterii Craiovei Maxima şi toţi cei care regretă trecerea în nefiinţă a marelui fotbalist Costică Ştefănescu sunt aşteptaţi la sediul Clubului de Fotbal Universitatea Craiova, unde pot aprinde o lumânare pentru sufletul Căpitanului, anunţă site-ul echipei oltene. Clubul oltean deplânge dispariţia uneia dintre marile sale legende: „Universitatea Craiova îşi exprimă profundul regret la aflarea veştii că s-a stins din viaţă unul dintre cei mai mari jucători ai echipei noastre de fotbal. Costică Ştefănescu a însemnat şi înseamnă enorm pentru Universitatea, pentru fotbalul craiovean, pentru fotbalul românesc. Costică Ştefănescu a fost omul care şi-a adus contribuţia uriaşă în dezvoltarea fotbalului românesc şi în crearea unei echipe faimoase la Craiova. Chiar dacă a trecut în nefiinţă, va rămâne veşnic în inima tuturor celor care iubesc această echipă. Clubul de Fotbal Universitatea Craiova transmite sincere condoleanţe familiei îndurerate. Dumnezeu să-l odihnească!

Rămas bun

„Îmi cer scuze că v-am părăsit. Am purtat cu mândrie banderola Universităţii şi a echipei naţionale. Am suferit, dar sper că nu am deranjat pe nimeni. Am fost mereu omul potrivit la locul potrivit. Vă las banderola mea ca pe un semn al onoarei şi al înţelegerii. Dacă voi avea voie, voi juca în echipa îngerilor, alături de Oblemenco, Crişan şi atâţia duşi… Nu vă spun adio, ci bun rămas…”

Costică Ştefănescu, căpitanul vostru

Ipoteză şocantă

Mariana Ştefănescu, soţia fostului fotbalist, a declarat ca acesta se afla, marţi seara, sub influenţa unor sedative foarte puternice şi, în momentul în care a dorit să deschidă geamul s-a dezechilibrat şi a cazut. Mariana Ştefănescu este convinsă ca moartea legendarului căpitan al Universităţii a fost un accident, ci nu o sinucidere: „Dimineaţa, la ora șapte am ajuns la el, dormise foarte prost şi le-am spus doctorilor să-i dea calmante. Cele de duminică nu îşi făcuseră efectul. Domnul doctor a vorbit cu altcineva şi i s-au dat alte calmante. El i-a spus doctorului că are nevoie la toaleta, la care mergea des pentru a elimina substanţele din perfuzii. Cred că atunci când s-a dus la toatetă, s-a dus la geam să ia aer, iar cum geamul era foarte jos, probabil s-a dezechilibrat şi a căzut, fiind ameţit de acele tranchilizante foarte puternice”.

În lipsa unui acord scris al QMagazine, pot fi preluate maxim 500 de caractere din acest text, fără a depăşi jumătate din articol. Este obligatorie citarea sursei www.qmagazine.ro, cu link către site, în primul paragraf, și cu precizarea „Citiţi integral pe www.qmagazine.ro”, cu link, la finalul paragrafului.

Click pentru a comenta

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cele mai populare articole

To Top