Cum văd românii anul 2021? Speranțe și predicții

Românii au început anul 2021 cu o stare de pesimism cu privire la situația generală din România. În acest an, pe fondul pandemiei de COVID-19, indicatorul de percepție legat de direcția în care merge țara nu este influențat în mod pozitiv de climatul generat, în mod obișnuit, de sărbătorile de iarnă. Românii au speranțe mari pentru un viitor mai bun – atât în plan personal, dar și cu privire la România, în același timp însă, au temeri legate de evoluția COVID-19 în țara noastră, de reușita campaniei naționale de vaccinare, dar și privind aspecte care țin de prosperitatea țării, potrivit unui studiu realizat de IRES (Institutul Român pentru Evaluare și Strategie). Sondajul a fost realizat în perioada 7-8 ianuarie 202, fiind chestionate 1030 de persoane cu vârsta peste 18 ani.

• Sondaj Avangarde. 56,4% dintre români agreează ideea alegerilor anticipate
• In the same week that Poland signed 29 defense contracts with its own national industry, Romania signed with a single German supplier and rejected the only project manufactured domestically
• Mircea Cărtărescu împlinește 70 de ani. „Viața e mai mult decât scrisul! Îmi spun asta, practic, în fiecare zi, dar, îmi spun și asta: eu nu pot percepe viața decât prin scris! E diformitatea, monstruozitatea mea”
• Copiii României: Aproape 20% nu merg la școală, 25% se simt „frecvent triști” și 56% suferă de oboseală
• Iran nu crede „nici în cuvintele, nici în promisiunile” SUA

CE ÎȘI PROPUN ROMÂNII SĂ FACĂ ÎN 2021

La nivelul predicțiilor individuale ale intervievaților, anul 2021 va fi unul în care românii vor merge mai des la biserică (64% dintre subiecți considerând acest lucru) și vor obține venituri mai mari (39%). Totodată, aproximativ 4 din 10 participanți la studiu menționează că vor începe o dietă alimentară (41%) sau că își vor face un vaccin de orice fel (43%).

În proporții mai mici, de aproximativ 10%, respondenții consideră că vor începe o afacere în 2021 (13%), că își vor schimba locul de muncă sau că își vor schimba meseria/profesia (12%, respectiv 9%) sau că se vor muta în altă locuință (10%). De asemenea, 9% dintre subiecți estimează că se vor îmbolnăvi în acest an, iar alți 8% sunt de părere că vor fi internați în spital. Doar 4% se gândesc să facă, în 2021, un împrumut mai mare de 10.000 euro.

ROMÂNII PRIVESC ANUL 2021 CU OPTIMISM

Majoritatea persoanelor chestionate sunt de acord (total sau parțial) că anul 2020 a fost unul prost, atât pentru ei, cât și pentru familiile acestora (63%), însă acestea rămân optimiste, astfel că 80% dintre ele apreciază că noul an va fi mai bun; aceeași proporție de intervievați spune și că și-au făcut sau își vor face rezoluții de a îndeplini anumite lucruri în 2021.

Optimismul cu privire la anul 2021 este mai ridicat în rândul populației din mediul urban, din sudul țării, dar și din Transilvania și Banat, precum și în rândul celor tineri (18-35 de ani) și a respondenților cu studii superioare. În schimb, atitudinile cu privire la descrierea anului 2020 sunt destul de similare, indiferent de categoriile socio-demografice din care provin respondenții.

ROMÂNII RĂMÂN PESIMIȘTI CU PRIVIRE LA REVENIREA LA O VIAȚĂ NORMALĂ

La nivel general, cei mai mulți subiecți (69%) consideră că direcția în care merg lucrurile în România este una greșită.

De altfel, 67% dintre ei estimează ca fiind puțin sau deloc probabil ca economia României să se recupereze complet după efectele pandemiei de COVID-19; în completare, una din două persoane crede că este probabil sau foarte probabil ca viața în România să revină la normal după efectele cauzate de pandemie. 

Deși 82% dintre persoanele chestionate sunt în acord total sau parțial că anul 2020 a fost un an prost pentru România, există optimism pentru noul an, astfel că aproape trei sferturi dintre respondenți (74%) au credința că anul 2021 va fi mai bun pentru România, comparativ cu cel din urmă; de asemenea, peste jumătate dintre subiecți (59%) sunt de acord (total sau parțial) că economia globală va fi mai puternică în 2021 decât a fost în 2020.

Conform previziunilor a 85% dintre participanții la studiu, România nu va reuși să introducă moneda Euro anul acesta și doar 1 din 10 români crede că veniturile românilor vor crește în 2021, jumătate dintre respondenți (51%) cred că acestea vor rămâne la fel în acest an, iar o treime apreciază chiar că acestea vor scădea.

Posibilitatea ca, în vara anului 2021, românii să își poată face vacanțele la munte și la mare, în țară, fără restricții este percepută ca fiind realizabilă de către 44% dintre cei chestionați, alți 53% exprimând o opinie contrară. 

CUM VA EVOLUA PANDEMIA DE COVID-19 ÎN ROMÂNIA

Unul din doi români (52%) se teme că România ar putea fi lovită de un al treilea val al pandemiei, mai periculos decât situația de până acum; în același timp, însă, 43% consideră improbabil ca acest fapt să se întâmple. 

Despre probabilitatea ca România să reușească să vaccineze numărul de persoane pe care autoritățile și l-au propus în strategia de vaccinare, părerea majorității (64%) celor intervievați este negativă; în schimb, o treime dintre respondenți (33%) apreciază o reușită a României în acest sens. 

Jumătate dintre participanții la studiu (51%) sunt de părere că, în 2021, nu se va reuși imunizarea unei proporții suficiente a populației României contra COVID-19, prin vaccinare și măsuri de protecție; în timp ce 46% dintre cei chestionați sunt mai optimiști cu privire la acest aspect.  

Sentimentul de frică pentru un astfel de scenariu este mai răspândit în rândul femeilor, a celor cu vârsta între 36-50 de ani și a persoanelor cu educație elementară. În schimb, încrederea în succesul vaccinării numărului de persoane propus de către autorități, dar și în faptul că se va realiza imunizarea unei proporții suficiente a populației României este mai ridicată în rândul persoanelor de peste 50 de ani și a celor care au studii superioare.

Peste 6 din 10 respondenți (65%) consideră că, anul acesta, se vor mai restrânge și alte drepturi ale cetățenilor, din cauza luptei împotriva pandemiei de COVID – 19. Acești subiecți provin în mai mare măsură din rândul persoanelor cu vârsta peste 51 de ani, a celor cu educație scăzută și în rândul respondenților care locuiesc în mediul rural.