Cyber Diplomacy, un eveniment de marcă, la București

Un eveniment internațional de nivel înalt a avut loc la Palatul Parlamentului în perioada 25-27 aprilie 2023: Conferința Internațională de Diplomație Cibernetică ediția a II-a și sub egida Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București, Q Magazine fiind partener media al evenimentului.

• Tomac, desemnat pentru a-i face partid lui Nicușor Dan? Care sunt reacțiile partidelor
• Prin desemnarea lui Tomac, Nicușor Dan a încălcat Constituția. Ce-a spus CCR
• Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac să formeze guvernul
• Unde mai spionează China
• CCR a decis: Ordonanța SAFE este constituțională. Conflictul constituțional Parlament-Guvern pe SAFE se judecă în 10 iunie

Aflată la a doua ediție, Conferința Internațională de Diplomație Cibernetică (International Conference on Cyber Diplomacy) din 25 aprilie 2023, organizată de Centrul de Diplomație Cibernetică din cadrul ICI București, a avut ca temă majoră „Cyber Diplomacy and Beyond: New Perspectives in the Digital Era”.

Evenimentul a reunit diverși actori relevanți pentru domeniul cibernetic și al diplomației: factori de decizie și manageri din sectorul public și privat, exponenți ai mediului instituțional și diplomatic, experți din zona academică și din domeniul securității, din țară și de peste hotare.

A doua ediție a Conferinței Internaționale de Diplomație Cibernetică, organizată de Centrul de Diplomație Cibernetică din cadrul ICI București Foto QMagazine

Conferința a constituit un spațiu de dialog dinamic și de schimburi de idei asupra celor mai recente tendințe și provocări în domeniul securității cibernetice, la nivel global, precum și asupra rolului diplomației în generarea de avantaje comune prin intermediul dialogului și al unei strategii colective. Au fost abordate teme de actualitate, precum: evoluția amenințărilor cibernetice, criminalitatea cibernetică transfrontalieră, guvernanța Internetului, reglementarea în domeniul cyber și măsuri de creștere a încrederii, tehnologii digitale emergente, impactul fake news asupra diplomației cibernetice, provocări asociate inteligenței artificiale, economia digitală și, nu în ultimul rând, diplomația cibernetică în contextul regional de securitate.

„Trăim vremuri interesante. Tehnologia schimbă societatea, schimbă oamenii şi automat schimbă şi modul în care se relaţionează şi modul în care se face diplomaţie. Prin zona de cyber diplomacy ne dorim să atingem acel punct în care necesitatea înţelegerii impactului tehnologiei şi necesitatea înţelegerii modului în care pot fi folosite noile tehnologii trebuie să se intersecteze cu zona de diplomaţie, de interacţiune la nivel de oameni, de entităţi, de state”, a precizat Adrian-Victor Vevera, directorul general al ICI București.

În deschiderea evenimentului, prin intermediul unui mesaj, E.S. Mircea Geoană, Secretar Adjunct al NATO, a vorbit despre provocările pe care schimbările tehnologice le aduc în societate: „Afacerile, politica, apărarea şi securitatea naţională pot fi afectate de realitatea digitală. Mare parte din această realitate nu este guvernată de nicio regulă”, a afirmat secretarul general adjunct al NATO, precizând că „folosirea responsabilă a tehnologiei este elementul-cheie pentru rezilienţa societăţilor”.

La rândul său, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Sebastian Burduja, a subliniat rolul diplomației cibernetice în mesajul transmis. „Diplomaţia cibernetică ştim cu toţii că se referă la utilizarea diplomaţiei pentru a gestiona probleme şi provocări legate de domeniul cibernetic, cum ar fi criminalitatea cibernetică, spionajul cibernetic, războiul cibernetic şi hacking-ul. Aceasta implică utilizarea unor instrumente diplomatice, cum ar fi negocierile, acordurile şi tratatele pentru a gestiona relaţiile dintre state şi alte părţi interesate de domeniul cibernetic”.

În panel-ul care a deschis conferința, au participat Vasile Dîncu, președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Senat, Bogdan Marius Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, Dan Cîmpean, directorul general al Directoratului Național de Securitate Cibernetică, Dragoș-Cristian Vlad, președintele Autorității pentru Digitalizarea României, E.S. Hiroshi Ueda, ambasadorul Japonei în România și E.S. Reuven Azar, ambasadorul Israelului în România, iar moderator a fost Carmen Elena Cîrnu, director științific în cadrul ICI București.

Prin organizarea celei de-a doua ediții a Conferinței Internaționale de Diplomație Cibernetică, ICI București a reușit să aducă împreună și să facă auzite o diversitate de voci și opinii cu incidență și relevanță în domeniu.  De la membri ai organizațiilor internaționale și misiunilor diplomatice, la exponenți ai instituțiilor naționale, de la cadre universitare la specialiști în tehnologii emergente și reprezentanți ai comunităților locale, vorbitorii au dezbătut perspective și viziuni specifice asupra tematicilor abordate. Prin îmbinarea expertizei tehnice cu perspectivele legislative, diplomatice și de cercetare, evenimentul a contribuit la crearea unui cadru holistic pentru înțelegerea, conștientizarea și abordarea cuprinzătoare a provocărilor actuale complexe ale securității cibernetice, precum și a oportunităților asociate cu diplomația cibernetică – inclusiv rolul diplomației în prevenirea și gestionarea conflictelor cibernetice.

Beneficiind, în continuare, de găzduirea oferită de Palatul Parlamentului, în perioada 26-27 aprilie 2023, ICI București a organizat cea de a VI-a ediție a Forumului Internațional pentru Protecția Infrastructurilor Critice (Critical Infrastructure Protection Forum – CIP Forum).

Evenimentul a constituit o veritabilă platformă de dialog, reunind peste 1.000 de reprezentanți din sectorul public și privat, oficiali guvernamentali, reprezentanți ai mediului instituțional și diplomatic, experți în securitate și exponenți ai operatorilor de infrastructură critică, preocupați de relevanța domeniului protecției infrastructurilor critice, mai ales în actualul context, super-tehnologizat. Evenimentul a prezentat, de asemenea, soluții și tehnologii inovatoare pentru protejarea infrastructurii critice, oferind și o zonă expozițională.

Cu prilejul evenimentului, ICI București a lansat prima platformă instituţională europeană de tranzacţionare de active digitale, care gestionează NFT-uri (Non-Fungible Tokens) şi operează pe baza tehnologiilor descentralizate Blockchain şi Web3: https://nft.ici.ro/.

„Din 2021, la nivel global şi în România au fost lansate numeroase platforme de tranzacţionare care oferă servicii publice NFT. Am dorit un spaţiu în care instituţiile publice să aibă siguranţa, să aibă confortul de a intra, de a tranzacţiona, de a-şi propune modele pe care să le promoveze, dar în acelaşi timp să poată să devină şi o viitoare sursă de venituri, pentru că până la urmă, scopul fiecărei entităţi şi al conducătorului entităţii este să aducă bani în acea entitate, pentru că fără bani nu se poate merge mai departe, nu se poate face o dezvoltare. De aceea, ICI D|SERVICES este prima platformă de acest gen din România şi prima din Uniunea Europeană iar, din câte ştim noi, nici la nivel global nu au existat dezvoltări care să poată să îmbine toate caracteristicile pe care noi le-am introdus în acest ICI D|SERVICES”, a precizat Adrian-Victor Vevera.

Ministrul Mediului, Tanczos Barna, vorbind despre elementele critice care ne înconjoară  Foto QMagazine

Lansarea platformei a avut loc în prezența ministrului Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Sebastian Burduja, a ministrului Economiei, Florin Spătaru și a secretarului de stat din Ministerul de Finanțe, Mihai Diaconu.

Exprimându-și aprecierea pentru demersul ICI București, ministrul Sebastian Burduja a adăugat „Am reuşit, cred, la Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, să dinamizăm procesul de transformare digitală şi cred că în acest moment suntem în debutul unei revoluţii digitale în România. Avem în lucru două acte normative prin care pregătim terenul pentru ceea ce înseamnă MiCA (The Markets in Crypto-Assets (MiCA)- n.r.) regulamentul european aferent zonei de blockchain. Şi aici o să ne coordonăm îndeaproape cu ICI, care deja lucrează la asta şi are un grup foarte activ (…). Mesajul cel mai important este de deschidere totală.”

La rândul său, ministrul Economiei, Florin Spătaru, a afirmat că tema NFT este una de mare actualitate, subliniind că instituţiile publice trebuie să se asigure că au cadrul legislativ adecvat pentru că vorbim de un „stat care e partener” şi nu de unul care vine cu politici care nu sunt „neapărat asociate cu mediul de afaceri”.

• Pe parcursul celor două zile ale CIP Forum, ICI București a propus auditoriului teme valoroase de reflecție, ce au adus în prim-plan provocările cu care se confruntă infrastructura critică, în peisajul tehnologic actual.  Cei 85 vorbitori din peste 10 țări au dezbătut, în cadrul a 15 panel-uri, teme de interes, cum ar fi tehnologiile descentralizate, Web 3 și adoptarea acestora la nivel instituțional, amenințările globale și protejarea infrastructurii critice, managementul riscurilor, tehnologiile emergente, comunitățile inteligente și sigure, cultura, patrimoniul cultural național și identitatea națională, cooperarea internațională și parteneriatele public-private pentru protecția infrastructurii critice.

Printre interlocutori s-au numărat reprezentanți ai tuturor actorilor cu relevanță în domeniu: oficiali ai Guvernului și Parlamentului României, precum și de la nivelul UE, exponenți ai organizațiilor internaționale, experți în domeniu și operatori de infrastructuri critice.

Unanim, a fost subliniată importanța domeniului, a reglementării și coerenței măsurilor de protecție de către fiecare dintre părțile implicate, raportat la responsabilitățile specifice. „Protecția infrastructurii critice rămâne o provocare complexă, care necesită colaborare și coordonare între diferite sectoare și părți interesate”, a declarat Adrian-Victor Vevera.

În susținerea ideii, Dan Cîmpean, directorul Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică, a precizat: „Când discutăm de infrastructuri critice, aşteptările sunt foarte mari din partea cetăţeanului, din partea actorilor economici, a factorilor de decizie. (…) Niciun actor, indiferent că este guvernamental, că este sector privat, de exemplu un operator de infrastructuri critice, actorul, indiferent din ce zonă ar fi el, singur, în izolare, nu are nicio şansă de succes. Avem nevoie efectiv de un întreg ecosistem”.

La rândul său, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii – ANCOM, Vlad Stoica, a afirmat: „Avem nişte aspecte bune în ultimii ani. Avem un Cod al comunicaţiilor, noi avem Legea securităţii cibernetice adoptată de curând. Încercăm să ne adaptăm cât mai mult, dar eu cred că asta nu se poate face decât fiind uniţi, fără orgolii şi cu o transparenţă clară”.

Adrian-Victor Vevera: Protecția infrastructurii critice, o provocare complexă Foto QMagazine

Subliniind importanța asigurării coerenței și coordonării pe segmentul infrastructurii digitale ce deservește domenii de interes strategic, Sabin Sărmaş, preşedintele Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţii din Camera Deputaţilor a exemplificat: „Infrastructura digitală în educaţie este una critică. Este critică pentru că ea permite fiecărui copil din ţara asta să aibă acces la resurse educaţionale şi dă şanse egale. (…) Cum să vorbim de şanse egale dacă unii sunt ca mine, acum 25 de ani, iar alţii sunt ca în Statele Unite. Este critică pentru că, în momente de criză, în momente de pandemie sau de dezastre, educaţia, procesul educaţional poate să continue. Este critică pentru că fără acest tip de infrastructură nu putem să evoluăm şi nu putem să prosperăm ca şi ţară”.

Necesitatea abordării holistice a protecției infrastructurilor critice, inclusiv prin prisma posibilului impact asupra vieții și mediului în care trăim, a fost adusă în atenție de ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Tanczos Barna. „Mediul nu este neapărat o infrastructură critică, dar viaţa noastră de zi cu zi depinde de factori care devin elemente critice, într-o perspectivă scurtă sau medie. Niciodată mediul înconjurător nu a fost supus la o presiune atât de mare din cauza activităţii umane. Aerul pe care-l respirăm zilnic în oraşele mari, apa pe care o consumăm zilnic, indiferent de dimensiunea localităţii, modalitatea în care gestionăm deşeurile şi acestea afectează viaţa noastră de zi cu zi (…) reprezintă elemente critice ale vieţii noastre”, a declarat ministrul.