Dacian Cioloş la sediul Ford din SUA – Galerie Foto

Prima etapa a vizitei în SUA a premierului Dacian Cioloş a inclus o vizita la centrul de cercetare avansată al Ford Motor Company, compania care, de la preluarea uzinei de la Craiova, a investit peste 1 miliard de euro pentru susținerea operațiunilor in România.

„Vrem ca uzina de la Craiova să se dezvolte pe liniile de producție agreate cu statul român, în interesul producătorului american şi al economiei din zonă. Statul român va acorda întregul sprijin pe care îl poate susține în condițiile legii, pentru consolidarea acestei investiții. Consider că oportunitățile sunt mai mari şi am invitat compania Ford să se gândească la dezvoltarea şi extinderea producției cu elemente de tehnologie inovatoare, care să ţină de autoturismele ecologice şi electrice, care, am văzut la centrul lor de inovație, sunt autoturismele viitorului”, a declarat premierul Dacian Cioloş.

Vizita de la centrul de la Dearborn, lângă Detroit, a cuprins o trecere in revista a centrului de cercetare, a centrului pentru vehicule autonome, noi tehnologii şi stocare a energiei şi materialelor avansate. Tot aici, premierul s-a întâlnit cu un grup de ingineri români care lucrează în acest centru de excelenţă al industriei auto. Delegația română condusă de premier a avut discuții cu conducerea companiei, reprezentată de Mark Fields, CEO Ford Motor Company şi Zoad Ojakli , vicepreședinte al grupului Ford pentru relații internaționale.

Declaraţii de presă la sediul Ford

Întâlnire cu Mark Fields, CEO Ford Motor Company

Premierul Dacian Cioloş împreună cu George Maior, ambasadorul României la Washington, la sediul Ford

Vizitarea centrului de cercetare-inovare al Ford Motor Company

Sursa foto – gov.ro

Ford produce, în acest moment, la Craiova, monovolumul de mici dimensiuni B-MAX si motorul Ford de 1.0 l EcoBoost – singurul motor din lume care a primit distincția de „Motorul International al Anului” pentru trei ani consecutiv.

În uzina Ford din Craiova a fost produs modelul Ford Transit Connect, din 2009 pana în 2012, iar Ford B-MAX s-a lansat în martie 2012. În 2013, vânzările au trecut de 67.000 unităţi. Cea mai bună lună de vânzări a fost martie 2013, când s-a depășit pragul de 8.000 de unităţi.

În 2015 au fost produse 47.967 unităţi Ford B-MAX, în 2014 au fost fabricate 52.829 exemplare, iar în 2013 un total de 68.339 modele B-MAX. Cererea pentru acest model a scăzut constant de la momentul lansării şi până în prezent.

Începuturile Ford în România

Ford Motor Company, fondată în 1903, şi-a început relaţiile cu România în anul 1928, atunci când Andrei Popovici, secretarul Legaţiei Române la Washington, îi decernează lui Henry Ford un înalt ordin al Casei Regale ca „binefăcător al omenirii, pentru dezvoltarea industriei, a relațiilor sociale şi internaţionale”.

În 1931, Ford deschide o firmă de vânzări în România, iar un an mai târziu, în 1932, Guvernul României comunică filialei Ford din Anglia (care patrona firma din România) disponibilitatea de a deschide la Bucureşti o linie de asamblare.

Astfel, ca urmare a acestei invitaţii, în 1935, Ford a achiziţionat un teren în cartierul bucureştean Floreasca, unde a construit o uzină modernă, dotată cu prima linie de montaj operaţională din Europa de Est, şi peste 100 de muncitori, care putea ansambla anual 2.500 de automobile şi camioane.

Ford România organiza cursuri de specializare pentru inginerii săi. Astfel se urmărea ca piesele să fie fabricate şi montate în întregime în fabrica din Floreasca sub stricta observaţie a specialiştilor. Pregătirile pentru acest pas important au început din 1939 când mostre de tapiţerie, acumulatori, şuruburi, vopsea şi alte repere, fabricate în România, fuseseră trimise la Detroit spre examinare şi sosiseră înapoi cu observaţiile corespunzătoare; sub acest aspect, investiţiile Ford se ridicau la zeci de milioane de lei. Răspândirea automobilelor Ford pe glob s-a datorat fiabilităţii, preţului şi, nu în ultimul rând, versatilităţii extraordinare. Astfel, modelul Ford A putea fi uşor adaptat pentru rularea pe zăpadă, iar camioanele Ford puteau deservi brigăzile de pompieri prin adaptarea unei scări acţionate hidraulic.

Coperta revistei Time prezentându-l pe Henry Ford ca omul anului

Cel de-al Doilea Război Mondial

Cel de-al doilea război mondial a afectat însă operațiunile din România, iar în 1940 a devenit evidentă lipsa de lichidităţi pentru importul de vehicule şi piese de schimb din SUA. Astfel, în primul trimestru al anului 1940, Ford România a vândut toate automobilele pe care le avea în stoc, iar mai târziu a fost epuizat şi stocul de camioane. În martie 1940, nu au mai existat alte importuri din SUA, iar fabrica a început să execute exclusiv comenzi ale armatei române, care deţinea un parc considerabil de camioane Ford V8 4×4. Odată intrată în sfera de influenţă a Germaniei, importurile României din SUA şi Marea Britanie au încetat, iar prin instalarea austriacului Wachner la conducerea fabricii, aceasta era practic condusă de filiala din Köln. Astfel, fabrica din Floreasca onora cererile armatei germane şi române şi oferea unităţi mobile de reparaţii pe front.

În august 1944, Guvernul României clasifica fabrica Ford România ca fiind „utilaje şi construcţii abandonate de inamic” şi este inclusă sub control militar. Aceasta continuă să se ocupe cu repararea vehiculelor deţinute de armata română şi cea rusă, cu mari pierderi însă, datorită gratuităţii oferite armatei ruse ca despăgubiri de război.

Odată cu încetarea războiului, directorii filialei Ford din Marea Britanie au încercat să reia legăturile cu Ford România, dar instaurarea comunismului şi deprecierea monedei naţionale au dus la suspendarea activităţilor în septembrie 1946.

Perioada postbelică

Abia în 1966, Ford Motor Company a încercat să revină în România prin filiala din Germania, transmiţând o propunere de joint-venture Guvernului României. Între timp, profilul uzinei Ford din România fusese schimbat în aparatură de automatizări, aici funcţionând firma Automatica şi fiind construite noi hale. Din fericire, hala în care s-au asamblat autoturisme Ford a supravieţuit până în zilele noastre. Propunerea Ford prevedea acordarea de asistenţă pe o perioadă de zece ani, timp în care trebuia refăcută industria românească de automobile, însă ea nu s-a materializat.

Cronologic, în fosta hală a uzinei Ford România îşi au sediul firmele Autoindependenţa (1948), ACRA (1951), Termotehnica (1959) şi Automatica, al cărei acţionar majoritar devine firma Euroform Milenium în 2000.

Un nou început

Ford Motor Company a revenit în România în 2007, de data aceasta nu la Bucureşti, ci la Craiova, cumpărând pachetul majoritar de acţiuni al Automobile Craiova şi preluând în martie 2008 uzina Automobile Craiova. La 74 de ani de la primul Ford fabricat în România, în septembrie 2009 a ieşit de pe linia de fabricaţie din Craiova primul Ford Transit Connect de culoare albă, care a fost donat spitalului municipal din Craiova.