Dana Budeanu îi povestește lui Selly cum a făcut cunoștință cu fenomenul drogurilor: Nu e vina ta că lumea se droghează, firește, însă atunci când publicul la ceea ce faci tu este majoritar minor, tu trebuie să fii major!

„Sigur, n-o să moară cineva de la un joint!” a declarat Selly (Andrei Șelaru), fondator și organizator al Festivalului ”Beach, Please”, la care au participat sute de mii de tineri în weekendul 13-14 iulie,(cca 120.000 pe zi, timp de 5 zile) după ce Poliția l-a reținut pe rapperul Wiz Khalifa care și-a aprins o țigară cu canabis pe scenă, în fața tuturor, „predându-le” spectactorilor „modelul” drogurilor.

• După 25 de ani, Burj Al Arab intră în renovare
• De la americani vine lumina…verde! Bogdan Ivan anunță redeschiderea Rafinăriei Petrotel deținută de ruși
• Peter Magyar: Vom suspenda serviciul de știri al presei publice
• Ce ar vota românii: AUR a ajuns să cumuleze cât PNL și USR la un loc, dar a scăzut față de ianuarie
• România a avut cândva 13 mari combinate de producție a îngrășămintelor chimice…

Selly împreună cu unul dintre rapperii invitați la Festivalul ”Beach, Please!”

Declarația lui Selly, care este un tânăr de succes pe platformele online, urmărit și urmat de sute de mii de tineri, încurajează, practic, la consumul de droguri pe principiul că o dată nu devine „de fiecare dată”, deși toți medicii și observatorii fenomenului atrag atenția că dependnețele care duc la adevărate drame încep chiar cu „prima dată” și cu acel ”joint” care „nu omoară pe nimeni”.

Într-un comentariu publicat de Republica, Nicolae Cotruț, tânăr la rândul său, enumeră campanii de conștientizare a publicului care îl au ca protagonist pe Selly-cea din pandemie prin care cerea oamenilor să nu iasă din case, dar el a fost văzut la terasă; cea din educație, în cadrul căreia făcea turul televiziunilor cerându-i ministrului Educației întâlniri pentru a armoniza împreună o programă convenabilă tinerilor; cea împotriva drogurilor, în care, deși militează pentru ca tinerii să stea departe de acest „cancer social”, nu vede nimic „mortal” în consumul unei doze-demonstrând că, de fapt, „nu vorbește serios”.

Dana Budeanu, stilist și un om cu influență publică, la rândul său, i-a transmis printr-o comunicare publică lui Selly, și implicit tuturor tinerilor, că de la un joint SE POATE ȘI MURI, povestind cazul unei colege de facultate. Scrisoarea Danei Budeanu, pe care o redăm mai jos, a devenit virală, adunând zeci de mii de vizualizări în online.

„Dragă Selly,

eu sunt mama a două fetițe, care anul acesta împlinesc 20 de ani. Nu s-au drogat niciodată (să mă simt prost, așa cum trebuia să mă simt când, la vârstă lor, eram studentă tot la Londra, ca și ele astăzi, și foarte mulți dintre colegi și profesori ori fumau “joint” ori se drogau? Niciodată!)

Eu sunt o mamă care s-a luptat cu ceea ce tu azi definești că fiind „generația mea”. Din generația ta fac parte și ele și-ți spun: Ba da, se poate muri de la un joint!

O pastilă, un fum, o linie, e doar un început al unui drum fără de sfârșit, că așa-s dependențele astea nenorocite…fără de sfârșit! 

Am să-ți povestesc (pentru că te consider un copil, mai ales în urmă acestei afirmații), așa cum le-am povestit și lor printre altele, cum am făcut eu cunoștință cu fenomenul drogurilor! 

Eram studentă în primul an și locuiam în campus, firește. Într o zi, pe etajul de fete, acolo unde stăteam (așa era în castelul ce ne era campus acum 27 de ani) am auzit un țipat ascuțit. Am ieșit pe culoarul superb lambrisat și plin de picturile ce-i portretizau pe făuritorii locului în care mă aflăm și am văzut-o pe colega mea de la facultatea de muzică pe jos. M-am apropiat și o altă colegă din spate a urlat: ”Don’t touch her! She od’d!”  

Am întrebat ce, ce are la gură? Nu știam ce înseamnă odd (overdose. N.r. Supradoză)! Nu auzisem în viața mea acest termen.

În foarte puțin timp a venit o ambulanță și a luat-o…moartă!

Era studentă și urma să devină cântăreață de operă. Avea 19 ani…cât au fetițele mele. Încercase ceva cu alți colegi. Ei au supraviețuit, ea nu! 

Puterea exemplului în lumea minunată a copiilor, dragă Selly, înseamnă totul! Și la 18 ani ești tot un copil și e superb că este așa.

Nu ai capacitatea de a discerne total și matur mereu. Dacă vezi un drogat pe scenă, care trage sau fumează în fața ta, și nu cade lat mort jos, crezi că așa poți fi și tu. Nu e așa deloc!

Când fetițele mele au împlinit 13 ani, am invocat un check up într un spital din București (ajutată de personal, firește) și am trecut cu ele dus întors prin Secția de toxicologie, acolo unde, legați de paturi, cu ușile la perete, stau în sevraj, drogații. Când am ajuns în mașină, m-au întrebat: Mama, ce boală aveau oamenii aceia? Ăăă, aceia? A, aceia sunt oamenii care se droghează!

N-am dezvoltat atunci, însă impactul a fost major.

Nu o să dau aici lecții de parenting, nu sunt în măsură și cred că fiecare își crește copilul așa cum consideră.

Eu m-am luptat enorm pentru copilăria lor, pentru adolescența lor, pentru viața lor!

M-am luptat și am reușit să cresc copii fără telefoane, fără social media, fără droguri, fără gheare la 15 ani, fără gene tot atunci, fără multe!

M-am luptat pentru ca mai târziu ele să știe să lupte singure. Și astăzi știu!

Sunt puternice! Sunt vii! Sunt curioase! Nu sunt plictisite de viață! Nu au nevoie să se păcălească despre realitate cu o pastilă sau o țigară! Trăiesc! Sunt fericite mereu! Știu adevărul și numai adevărul! 

Viața, dragă Șelly, merită trăită! 

Nu e vina ta că ăla a fumat pe scenă, e vina celor care nu l-au dat jos pe loc, ca puterea exemplului să existe! 

Nu e vina ta că lumea se droghează, firește, însă atunci când publicul la ceea ce faci tu este majoritar minor, tu trebuie să fii major! 

Un joint poate ucide…realități, percepții, sentimente, adevărul și chiar un organism sensibil! Doar „un joint”! 

Drogurile sunt scăparea celor slabi. Citiți că să știți să gândiți!”

Câți tineri români se droghează

Potrivit celor mai recente date centralizate de Agenția Națională Antidrog, 10,7% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15-64 ani au consumat cel puţin un tip de drog ilicit de-a lungul vieţii (consum experimental), în timp ce 6% dintre ei au consumat și în ultimul an (consum recent).

Se remarcă o încetinire a ritmului de creştere a consumului pentru majoritatea drogurilor ilicite, excepţie făcând consumul de noi substanţe psihoactive (NSP).

Cele mai mari rate de consum se observă în rândul populaţiei tinere (15-34 ani). Adolescența este perioada cu vulnerabilitatea cea mai mare la inițierea consumului de droguri, cea mai mică vârstă de debut fiind declarată pentru consumul de noi substanțe psihoactive (13 ani).

Canabisul continuă să fie unul dintre cele mai consumate droguri în România, atât de populaţia generală (locul 2 în clasamentul celor mai consumate droguri ilicite din România, după noile substanţe psihoactive), cât şi de populația școlară.

La nivel regional, indiferent de tipul drogului consumat, cele mai mari prevalenţe ale consumului de droguri se înregistrează în regiunea Bucureşti/ Ilfov.

Referitor la solicitările de tratament ca urmare a consumului de droguri, similar anului anterior, când s-a observat o scădere semnificativă a numărului de persoane consumatoare de droguri care solicită asistenţă, se consolidează această evoluție descendentă, înregistrându-se 3.097 persoane consumatoare de droguri care au solicitat asistenţă, ceea ce înseamnă cu 10% mai puțin față de anul anterior, în principal pentru consum de canabis, opioide şi noi substanţe psihoactive. La fel ca și în anii anteriori, solicitările de asistență ca urmare a problemelor cauzate de consumul de canabis reprezintă peste 50% dintre cererile de tratament.

În ceea ce priveşte decesele cauzate de consumul de droguri, au fost înregistrate 30 decese asociate consumului de droguri, dintre care 25 decese prin supradoză. Numărul cazurilor de decese asociate consumului de droguri continuă să scadă. Vârsta medie de deces rămâne în continuare peste 30 ani.

În privinţa urgenţelor medicale determinate de consumul de droguri, au fost înregistrate 1.742 cazuri de urgenţe medicale, în care a fost semnalat consumul cel puţin al unui drog ilicit (consum singular sau în combinație). Canabisul și noile substanțe psihoactive sunt raportate, în procente similare (27,5% pentru canabis și 26,8% pentru NSP), în peste jumătate dintre cazurile de urgențe pentru care s-a raportat consum exclusiv de droguri ilicite.

Consumul de medicamente a fost raportat în 23,8% dintre cazurile de urgență înregistrate.

Opiaceele au fost raportate în 7% dintre cazuri, iar consumul de stimulanți a fost menționat în aproximativ 10% dintre cazuri (3,7% cocaină și 6,5% stimulanți, alții decât cocaina).

Cele mai multe cazuri de urgență au fost înregistrate pentru persoane tinere, sub 35 ani (77,1%).

Pe componenta bolilor infecțioase asociate consumului de droguri, datele prevalente indică faptul că 20,9% dintre persoanele admise la tratament, care au consumat droguri injectabile în ultimele 30 de zile de consum (consum actual) au declarat că sunt infectate cu HIV, 68,7% au raportat că sunt infectate cu VHC și 7,6% au menționat că sunt VHB pozitive. Sinteza datelor furnizate de Compartimentul pentru Monitorizarea şi Evaluarea Infecţiei HIV/SIDA în România – Institutul Național de Boli Infecțioase “Prof. Dr. M. Balş” relevă faptul că au fost depistate 559 cazuri noi HIV/SIDA, dintre care 50 reprezintă persoane care își injectează droguri.

2.328 persoane consumatoare de droguri injectabile au accesat serviciile de reducere a riscurilor oferite în cadrul programelor de schimb de seringi, în scădere față de anul anterior (cu 34,3%). În tratament substitutiv cu metadonă, au fost înregistrate 1769 persoane consumatoare de opiacee.

Pe piața drogurilor, a fost înregistrată cea mai mare cantitate totală de droguri confiscată, cu cea mai mare cantitate de heroină confiscată, precum și cea de-a doua cea mai ridicată valoare a numărului de capturi realizate. Canabisul și cocaina au o disponibilitate în creștere pe piața ilicită a drogurilor, valorile capturilor înregistrate atingând cea mai mare valoare pentru cocaină și a doua cea mai mare valoare pentru canabis consemnate până în prezent. 74.38% din cantitatea totală de droguri provenită din capturi semnificative a fost destinată pieței ilicite din România, aspect ce constituie un indiciu al existenței unei dinamici a acesteia la nivel național.

În privinţa infracţionalităţii la regimul drogurilor, parametrii de evaluare a infracționalității la regimul drogurilor la nivel național au înregistrat creșteri faţă de valorile anului anterior, menținând tendința în creștere a numărului de persoane trimise în judecată pentru săvârșirea de infracțiuni la regimul drogurilor și a numărului de persoane condamnate.

3.083 deținuți s-au declarat consumatori de droguri la intrarea în detenție, ponderea acestora în populația încarcerată fiind de 7,5%, o scădere de aproximativ 2,5 procente comparativ cu anul anterior. Categoria de vârstă cea mai afectată de consumul de droguri este cea a deținuților cu vârsta cuprinsă între 22-30 ani (42%). Drogul consumat, cu precădere, înainte de intrarea în detenție, este, la fel ca și în anii anteriori heroina, aceasta fiind urmată de alte droguri și de canabis.