Daniel Dăianu despre Solomon MARCUS: Un OM pentru ETERNITATE

Mi-am îngăduit libertatea de a împrumuta numele piesei lui Robert Bolt și al ecraniză­rii celebre din 1967 ca omagiu adus acade­micianului Solomon MARCUS. Motivul este simplu: Domnia sa întruchipează stăruința, nețărmurita dedicație și onestitate intelectu­ală puse în slujba credinței care stă la temelia Academiei Române.

Profesor între profesori, academicianul Solomon Marcus servește ca personalitate de referință pentru cei mai împliniți intelectuali din România, pentru legătura între știință, cunoaștere, educație și preceptele umaniste. El este o punte so­lidă de racordare la comunitatea științifică internațională. Cu o minte prodigioasă, en­ciclopedică prin întindere şi adâncime, isco­dind permanent ce mișcă lucrurile în viață, inclusiv domenii ce ai spune că nu îi sunt la îndemână, este o pildă pentru confraţii de toate vârstele.

Eram student când am întâlnit numele aca­demicianului Solomon Marcus și am rămas de atunci cu imaginea unui matematician fe­cund, polivalent, care face pârtie în câmpul analizei lingvistice, care este organic legat de lumea culturală și de procesul educațional. Viața publică autohtonă a tras sevă din mun­ca savantului Solomon Marcus. Fiecare in­terviu cu Domnia Sa în media este un reper în dezbaterea publică și centrele academice concură pentru a prilejui studenților și profesorilor o întâlnire pe viu cu distinsul academician.

În 2001 am fost ales membru corespondent al Academiei și, partici­pând la sesiuni interne, am înțeles mai bine locul special al profesoru­lui Solomon Marcus. Lucrul care freapează atunci când îl asculți este atașamentul profund faţă de ceea ce trebuie să definească un demers de investigație științifică: relevanța universală, transgresarea frontie­relor ca impact profesional, ieșirea din parohialism. Poate că greșesc, dar acest atașament am simțit că însoțește fiecare intervenție în aula Academiei, toate mesajele pe care le transmite de fiecare dată când se adresează colegilor, opiniei publice.

Două momente m-au apropiat de academicianul Solomon Marcus mai mult în ultimii ani. Primul, când a fost omagiată memoria matemati­cianului Traian Lalescu la Banca Națională a României în 2009. Acel eveniment m-a ajutat să aflu aspecte inedite din activitatea lui Traian Lalescu ca om politic în perioada interbelică, atunci când a examinat cu atenție, între altele, finanțele publice ale țării. La sugestia academi­cianului Solomon Marcus am încercat să analizez raportul privind bu­getul public din 1925, elaborat de Traian Lalescu și prezentat în Par­lament în acel an. Faptul că a avut loc un astfel de eveniment la Banca Națională poate fi judecat din mai multe perspective: matematica este o disciplină ce structurează mintea oamenilor și îi pregătește pentru îndeletniciri dintre cele mai diverse, în care pot excela; implicarea unor savanți ai țării în viața publică și cea politică în mod meritoriu; pereni­tatea unor idei și a unor pilde de serviciu public; obligația morală pe care urmașii o au pentru a reliefa cum s-au așezat cărămidă peste cără­midă, în timp, la construcții materiale și intelectuale de durată etc. Nu uit cum academicianul Solomon Marcus, la simpozionul de la BNR, a ținut să amintească aportul lui George Barițiu la constituirea primei bănci din Transilvania a românilor (în 1871), Banca Albina, care a avut ca model băncile sașilor – Barițiu fiind un lider al intelectualității româ­ne din Transilvania și membru în Dieta (Parlamentul transilvănean). Ce vreau să spun este că am observat și cu acea ocazie polivalența și mintea iscoditoare a academicianului Solomon Marcus, sensibilitatea sa față de tot ce merită să fie evocat din istoria României.

Un alt eveniment memorabil pentru mine este vizita laureatului pre­miului Nobel pentru economie, Kenneth Arrow, la Iași în 2013. Arrow are legături prin bunici săi cu România și a vrut să cunoască meleaguri de la noi de care este legat sufletește. Artizan principal al simpozionului de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași a fost academicianul Solomon Marcus. Am făcut parte dintr-un design intelectual ce a încercat să ilus­treze influența unor constructe analitice de mare forță ale lui Arrow asupra unor varii domenii de cercetare (mă refer, de exemplu, la teo­rema imposibilității și rolul valorilor morale privite ca bunuri publice). Academicienii Mugur Isărescu și Lucian Albu, distinsul profesor Mo­ise Altar au fost printre cei care au reprezentat breasla economiștilor români la acel eveniment. A fost o întâlnire de excepție în viața mea fiindcă am avut șansa să fiu, la o universitate din țară, alături de un co­los al științei economice mondiale, de profesorul Solomon Marcus și vârfuri ale vieții academice autohtone.

Academicianul Solomon Marcus ocupă un loc singular în sufletul meu și pentru că mi-a fost alături în câteva momente dificile. Cu genero­zitate mi-a acordat din timpul său prețios și, cu sfaturi înțelepte, m-a ajutat să trec prin acele dificultăți. Oricât de tare ai fi ca om, un cuvânt înțelept contează enorm în anumite circumstanțe, făcând diferența în­tre omenie, prietenie și altceva. Pentru mine, academicianul Solomon Marcus este un Om pentru Eternitate.

Text publicat în revista „Limba română” din Chișinău, anul trecut, când Solomon Marcus a împlinit 90 de ani.

Daniel Daianu – economist român, ministru al finanțelor (1997- 1998), profesor universitar la Departamentul de Relații Internaționale și Integrare Europeană din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) din București. Membru corespondent al Academiei Române (din 2001) şi membru titular (din 2013). Președinte al Societății Române de Economie (SOREC). Membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (din 2014). Membru al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR) din 2011. Este membru al HLGOR (High Level Group on Own Resources) al UE, care este condus de Mario Monti. În 2014 a fost invitat să facă parte din Board of Trustees al organizației Friends of Europe (Bruxelles)