De ce fug investitorii de România

Ne-am pierdut din atractivitate? Cum ne afectează scăderea afluxului de bani veniți din străinătate? Specialiștii consultați de Q Magazine ne-au oferit niște explicații.

Investiţiile străine directe (ISD) au totalizat în primele patru luni 322 de milioane de euro, în scădere cu aproape 35% faţă de perioada similară a anului trecut, când a fost raportat un nivel de 494 de milioane de euro, potrivit Băncii Naţionale a României (BNR).

Ce reflectă scăderea ISD? O scădere a încrederii în economia României, lipsa infrastructurii, deși costurile cu forța de muncă sunt reduse. Totuși, principalul partener economic al României este Europa, care se află încă în recesiune…

Buzunarele Europei

„Scăderea investițiilor străine directe este un fenomen regional în contextul în care atât zona euro, cât și UE se află în recesiune. România, față de celelalte țări din regiune (Bulgaria, Ungaria, Polonia, Slovacia, are o dependență foarte mare, de peste 80%, față de investițiile străine directe din zona euro. Iar cum aceasta este măcinată de criză, efectele se resimt și prin canalul investițiilor străine și în România, iar intensitatea scăderii acestora este influențată de gradul mare de dependență. Interesul investitorilor se consolidează în timp prin oportunități bune de investire, stabilitate macroeconomică, fiscală, politică, calitatea justiției și a instituțiilor publice, infrastructură, forță calificată de muncă și cu cost redus, predictibilitate etc. Pe unele dintre aceste cerințe le îndeplinim, pe altele nu”, a declarat, pentru Q Magazine, Dan Armean, profesor de economie la ASE. „Nici schimbările politice nu au ajutat. Încrederea se câștigă greu și se pierde repede. Un plan de afaceri nu-l faci pe 3 – 6 luni, îl faci pe 3 – 6 ani. Stabilitatea pe termen foarte scurt s-a văzut, obligațiunile de stat au fost cumpărate. Încrederea pe termen lung mai durează…”, ne-a spus și analistul economic Radu Ciofu.

Pe de altă parte, explică profesorul de economie Dan Armean, situația pozitivă a obligațiunilor este determinată și de includerea României în indicele JP Morgan pentru bondurile guvernamentale de pe piețele emergente, ceea ce a dus la creșterea deținerilor nerezidenților, cu impact pozitiv și asupra cursului. Fapt nu tocmai stabil…

„Această includere conduce la conectarea și mai puternică a României la tendința globală și atunci când investitorii se retrag de pe piețele emergente și România are de suferit, așa cum s-a întâmplat în ultimul timp. Interesul investitorilor s-a redus în general pentru UE și, în acest context, și pentru România.”, a explicat profesorul.

Ce oferim la schimb

Armean este de părere că România nu trebuie să depindă de interesele conjuncturale ale investitorilor și că investițiile străine ar trebui să fie un surplus pentru economie. Astfel, spune Armean, este nevoie de creșterea economisirii interne, de reluarea creditării, de încurajarea pieței de capital, de emisiunea de obligațiuni pentru populație și de atragerea de mai multe fonduri europene.

Și analistul economic specializat pe piețe emergente William Jackson, de la compania de consultanță macroeconomică Capital Economics, cu sediul la Londra, este de părere că ISD au scăzut în România din cauza rezultatelor slabe ale economiei zonei euro.

„Țările din estul Europei, precum România, atrag proiecte mari de ISD în funcție și de dimensiunea economiei proprii, ceea ce înseamnă că ISD pot fi foarte volatile. România și-ar putea spori atractivitatea dacă și-ar îmbunătăți funcționarea instituțiilor și guvernarea pentru a crește protecția acordată investitorilor. Un nou acord cu FMI este, de asemenea, foarte important, întrucât condițiile impuse vor îmbunătăți mediul de afaceri”, a declarat William Jackson pentru Q Magazine.