De ce nu gândesc românii anticipativ

Două treimi dintre români consideră că știinţa și tehnologia ne fac viaţa mai sănătoasă, mai ușoară și mai confortabilă, și datorită acestora, generaţia următoare va avea mai multe posibilităţi.

• PSD asigură că moțiunea va trece. Parlamentarii PNL, USR și UDMR vor fi prezenți, dar nu vor vota
• Ana Blandiana și Zbigniew Herbert, între destin și premiu
• „Criminalitatea este în creștere în întreaga UE, iar în multe privințe are chip de copil”
• Proiectul Neptun Deep: încep lucrările de instalare a conductei de gaze în Marea Neagră
• Va fi Chivu al treilea „Mag”, după Herrera și Mourinho?

NE FACEM CĂ FACEM

71,9% dintre români declară că ar fi interesaţi să înveţe mai multe despre cum funcţionează noile tehnologii, susţine „Agenda 2050, o conversaţie despre viitorul României, pornind de la opiniile românilor”, un proiect de cercetare sociologică iniţiat și coordonat de think-tank-ul Strategic Thinking Group, la care am avut onoarea să fiu invitată la începutul acestei săptămâni.

Din multiplele aspecte pe care le-am ridicat cu ocazia acestei dezbateri, sintetizez câteva aici, pentru cititorii Q Magazine.

România este ca o găină cu capul tăiat atunci când încercăm să identificăm viziunea despre viitorul României în 2030 sau 2050. Lipsește însăși „strategia strategiilor”, cum o numesc eu, care ar trebui să ne ofere această viziune și sincronicitate cu viitorul. La sfârșitul anului 2022, Strategia naţională pentru competitivitate 2021-2027 – din care proiecţiile strategice și planurile de acţiuni ministeriale, regionale și locale ar trebui să-și tragă rădăcinile – încă nu este adoptată. Sunteţi atenţi la perioada de raportare, da?! Se află în plină dezbatere publică acum, dar când consulţi documentele Ministerului Economiei și vezi că în nota de fundamentare, la impactul socio-economic singura menţiune la toate aspectele sale concrete este „Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect”, realizezi cât de gravă este disonanţa cognitivă la nivelul administraţiei publice, iar despre forma și conţinutul acestui draft de strategie nici nu mai are rost să discutăm. Ne facem că facem doar pentru că suntem obligaţi de UE!

ROMÂNIA NU ARE O POLITICĂ ECONOMICĂ EXTERNĂ

Nu avem politică economică strategică internă, nu avem nici politică educaţională sau știinţifică și tehnologică internă sincronă cu provocările viitorului, dar nici politică economică externă. Am analizat, împreună cu studenţii mei masteranzi de la Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale, politicile economice externe ale mai multor naţiuni ale lumii.

Ne-a uimit claritatea și viziunea politicii economice externe a Elveţiei, în corelaţie cu indicele potenţial economic al naţiunilor lumii, la fel cum ne-a uimit lipsa oricărei politici economice externe a României. Nu mai vorbesc despre clasamentele globale ale naţiunilor lumii la puterea hard (capacităţi materiale: economice, militare, naturale etc.), soft (capacităţi imateriale: securitate, dezvoltare umană, calitatea vieţii, educaţia, sănătatea etc.) sau boost (capacităţi semi-materiale: valori, mass-media, calitatea guvernării, influenţă academică etc.). Așadar, să învăţăm să facem o politică economică externă și un brand naţional cu sens!

Gândirea anticipativă lipsește structural din mentalul colectiv românesc, de la școală până în mass-media. Suntem mereu surprinși că vara-i vară sau că iarna-i iarnă, deși din bătrâni suntem învăţaţi „să ne facem vara sanie și iarna căruţă”. Avem de gestionat crize multiple: digitale, energetice, pandemice, climatice, războaie la graniţă… la care răspunsurile noastre sunt mereu tardive sau bâjbâim în faţa lor, dar cea mai tăcută, rapidă și nemiloasă este revoluţia tehnologică. Cei bogaţi, cu acces la noile tehnologii, vor fi și mai bogaţi, iar cei săraci, fără acces la noile tehnologii, vor fi și mai săraci. Dar noi tot cântăm aceeași partitură a decalajelor regionale tradiţionale, urban-rural, fără să ne pregătim pentru adevăratul tsunami tehnologic al revoluţiei digitale 5.0 și al brainnet (internetul creierelor).

CÂND SE VA ÎNTÂMPLA MAREA TREZIRE NAŢIONALĂ

Inovaţia nu vine de sus în jos, ci de la nevoile reale, de la firul ierbii în sus. Părinţi fiind – interesaţi de noul nomenclator de competenţe necesare copiilor noștri pentru vremurile în care ei vor fi absolvit deja studiile, cu pasiuni pentru economia viitorului, în faţa sistemului public de învăţământ care ne-a spus în anul 2018 că în clasele primare, „nu se face nimic pentru educaţia digitală și tehnologică”– am creat Ghidul meseriilor viitorului și în 2019, primul smart lab – laborator educaţional digital inteligent.

De atunci și până în prezent, am reușit să creăm 20 de smart lab-uri INACO în ţară și în Republica Moldova, inclusiv primele smart lab-uri din mediul rural, în comuna Bucov și în satul Pleașa. Pe noi nu ne-a surprins educaţia on-line din perioada pandemică pentru că eram deja pregătiţi cu aceste clase și instruiţi de voluntari din companii private care au susţinut săptămână de săptămână câte 2 ore de educaţie digitală cu clasele-pilot.

Încă din 2018, am vorbit public și la nivelul decidenţilor politici despre nevoia transformării educaţiei, dar noi am zis, noi am auzit. Abia în Planul Naţional pentru Redresare și Rezilienţă se prevede construcţia a peste 1100 de smart lab-uri până în anul 2025, în toate liceele ţării, cu sprijinul reprezentanţilor MEN, care chiar ne-au vizitat și înţeles proiectul recunoscut la nivel internaţional cu Premiul Avantis pentru Proiectul educaţional inovator al anului 2021, la cel mai mare târg internaţional educaţional de profil din lume, de la Londra – BETT (martie 2022).

Dar nici până acum nu a fost lansat în dezbatere publică Ghidul smart lab, ce să mai vorbim despre implementare – achiziţiile aferente și instruirea cadrelor didactice pentru a asigura alfabetizarea digitală și tehnologică a generaţiilor tinere, azi la fel de importante ca alfabetizarea funcţională.

Sistemul educaţional nu este adaptat pentru meseriile viitorului și nu îţi dezvoltă aptitudinile necesare pentru acestea, consideră aproape 72% dintre elevii intervievaţi în cadrul sondajului realizat de Asociaţia INACO.

Mai mult, peste jumătate dintre aceștia, mai exact 62,8%, nu se regăsesc profesând meseriile viitorului și consideră că problemele principale sunt programa și calitatea informaţiilor pe care le primesc în școală. Aproape 15% consideră că școala a integrat foarte bine educaţia digitală, în timp ce 70% cred că nu au dobândit competenţele digitale necesare pentru viitoarea piaţă a muncii. Ghidul meseriilor viitorului aflat la a cincea sa ediţie, liber accesibil on-line, include, pentru prima dată, aceste concluzii decupate din sondajul VOCEA COPIILOR despre VIITOR care completează foarte interesant sondajul Agenda 2050.

Nu mai așteptăm după alţii marea trezire naţională. Ne-am apucat să instruim zeci de mii de elevi, cadre didactice și părinţi, la iniţiativa Asociaţiei INACO – Iniţiativa pentru Competitivitate și la solicitările unităţilor de învăţământ beneficiare, pe care îi ajutăm să își antreneze gândirea anticipativă, să înveţe, să citească semnalele viitorului, să descopere care sunt profesiile în curs de dispariţie, cele în profundă transformare sau complet noi, cum evoluează piaţa muncii pe măsură ce noile tehnologii ne transformă stilul de viaţă, care sunt competenţele de bază de care au nevoie, indiferent de meseria aleasă. Profesorii, părinţii, școala sunt cei care trebuie să se adapteze noii generaţii de copii.

Generaţia Z e perfect conectată la viitor și la tehnologia care evoluează într-un ritm exponenţial. Le deschidem apetitul și pentru competenţele de viaţă în vreme de pace și de război, pentru trecerea de la ON-LINE la OM-LINE, care să îi ajute să găsească soluţii în vremuri de maximă instabilitate și incertitudine, pentru a se putea adapta la ceea ce va fi și, poate, noi nu reușim încă să întrezărim.