Decizie de ultimă oră a ministrului Justiţiei. Iohannis trebuie să ia o hotărâre

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, i-a transmis luni preşedintelui Iohannis propunerea de numire a lui Oliver – Felix Bănilă în funcţia de procuror şef al DIICOT.

Citiţi şi: Mă recomandă cei peste 20 de ani de activitate

Anunţul a fost făcut de ministrul Justiţiei, pe pagina sa de Facebook. Felix Bănilă a fost propus de Tudorel Toader la şefia DIICOT, iar miercuri el a primit aviz pozitiv de la CSM, Secţia de procurori, după ce a fost audiat.Procurorul şef al DICOT şi adjuncţii săi sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Ministrul Justiţiei a fost prezent la şedinţa CSM. “Am venit la secţia de procurori pentru a susţine candidatura domnului Bănilă. Subliniez această apreciere unanimă a celor cinci membri ai comisiei: este foarte bine structurat, are o argumentare foarte logică şi coerentă pe linia de perfecţionare a DIICOT. (…) Un dosar, dacă vrem să-l rezolvăm într-un termen rezonabil, chestiunile manageriale sunt aceleaşi, indiferent de structurile Ministerului Public”, a declarat Toader.

El a subliniat că Felix Bănilă a susţinut în faţa comisiei de la Ministerul Justiţiei un interviu “aplicat”, demonstrând faptul că ştie care sunt problemele cu care se confruntă DIICOT şi are soluţii pentru remedierea lor.

“Cine nu are funcţie, se uită la faptul că va fi şef, să spunem dânsul. Dar în realitate este un contract managerial care are mult mai multe obligaţii decât libertăţi, care îţi răpeşte în viaţa personală bună parte din timp, dar, sigur, avem procurori devotaţi pregătiţi. Eu mă aşteptam ca să fie mulţi, foarte mulţi, la această selecţie pentru desemnarea procurorului şef”, a mai spus Tudorel Toader.

Printre subiectele abordate de Bănilă la CSM a fost şi protocoalele secrete  încheiate între Parchete şi serviciile de informaţii. “O opinie personală şi fără a deranja pe cineva – eu nu am înţeles de ce aceste protocoale au fost secretizate, pentru că, practic, prin aceste protocoale nu se făcea altceva decât să se pună pe hârtie o metodologie deja existentă, care funcţiona între unităţile de parchet şi serviciile de furnizare de informaţii. Este de bun simţ (…) ca atunci când primeşti o informaţie să oferi feedback ca şi beneficiar celui care ţi-a furnizat-o cu privire la finalitatea acestei informaţii. Are şi el oamenii săi din structură pe care trebuie să-i evalueze în funcţie de volumul de informaţii, în funcţie de calitatea informaţiei şi de valoarea informaţiei pe care a pus-o la dispoziţie. Dar, aşa cum vă spuneam, nu ştiu de ce a fost secretizat, pentru că aşa s-a dat naştere la foarte multe discuţii”, a declarat Bănilă.

ATAC LA HORODNICEANU

De asemenea, el l-a criticat pe actualul şef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, spunând că numărul dosarelor nesoluţionate a crescut cu 15%.

“A scăzut numărul dosarelor soluţionate de procurorii structurii în 2017 în raport cu 2016 şi ceea ce este îmbucurător că a crescut uşor numărul rechizitoriilor. (…) A crescut stocul dosarelor rămase nesoluţionate, iar creşterea este procentuală destul de importantă – 15 la sută. (…) Analiza activitatii judiciare nu trebuie neglijată pentru că practic aceasta este finalitatea urmăririi penale. În faţa instanţelor de judecată sau în urma judecăţii proceselor ca urmare a legislaţiei, se poate observa nivelul performanţelor şi efortul depus de colegii noştri. Ceea ce eu am remarcat ca urmare a analizei activităţii judiciare este faptul că au existat un număr de 76 de inculpaţi achitaţi, iar dintre aceştia 20 au fost arestaţi preventiv. Nu vreau să mă erijez într-un critic al acestei structuri, însă se impune analizarea acestor aspecte şi trebuie să vedem ce se poate face pentru a reduce acest indicator pentru că este un indicator negativ”, a declarat Felix Bănilă

El a mai spus că dintre cauzele duse până la capăt la nivelul DIICOT, 13 dosare au fost soluţionate după împlinirea dreptului de prescripţie.

“Ceea ce am mai constatat eu este că 12 din procurorii DIICOT au fost delegaţi în funcţii de conducere şi doar unul este delegat la o altă unitate, respectiv consilierul procurorului şef al DIICOT. Mi se pare nefiresc ca funcţiile de conducere să nu fie ocupate pentru că acestea blochează din schemă şi blochează activitatea de execuţie”, a adăugat Bănilă.

Citiţi şi: Oliver Felix Bănilă, propus şef la DIICOT